Controlul asupra armelor convenţionale în Europa. Rusia vrea ca NATO să renunţe la politica de descurajare

06 mai 2019 / 16:41

Un dialog privind controlul asupra armelor convenţionale în Europa va fi posibil dacă NATO şi SUA vor abandona politica de 'descurajare' a Rusiei şi vor relua cooperarea militară cu Moscova, dar până în prezent aceasta nu s-a întâmplat, menţionează Ministerul de Externe rus într-un comunicat, ca reacţie la publicarea de către Departamentul de Stat a unui raport privind ataşamentul Washingtonului faţă de angajamentele sale în domeniul dezarmării, informează luni agenţia de presă oficială rus TASS.

În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a unui nou regim de control al armamentului convenţional în Europa în baza principiilor de securitate egală şi indivizibilă, echilibrului între drepturile şi obligaţiile părţilor, acestea ar trebui luate în considerare după ce membrii NATO vor renunţa la măsurile lor de 'descurajare' a Rusiei în Europa, după o normalizare a relaţiilor cu Federaţia Rusă, inclusiv în domeniul cooperării militare, subliniază MAE rus.

În comunicatul său, diplomaţia rusă a respins acuzaţiile SUA potrivit cărora decizia Moscovei de a-şi suspenda participarea la acordul precedent în domeniu - Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa (CFE) - ar fi în contradicţie cu dreptul internaţional.

'În această privinţă, am dori să reamintim următoarele: SUA şi aliaţii lor au eludat în mod repetat prevederile restrictive ale CFE prin extinderea NATO', susţine MAE rus, afirmând că partenerii occidentali au evitat reînnoirea propusă de Rusia a regimului de control al armelor convenţionale în Europa în conformitate cu schimbările militare şi politice survenite pe continent.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat în 2007 un decret prin care a suspendat participarea Rusiei la Tratatul CFE pe fondul consolidării prezenţei militare a NATO în Europa, notează TASS.

Tratatul CFE, semnat în 1990, limitează numărul de arme grele convenţionale desfăşurate între Atlantic şi Urali.

La vremea respectivă, NATO ceruse Rusiei să-şi respecte obligaţiile care îi revin în virtutea Tratatului CFE şi să recunoască suveranitatea Georgiei în graniţele sale de dinainte de 2008, aceasta fiind o condiţie prealabilă pentru discuţii. După conflictul din august 2008 cu Georgia, Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare.

Tratatul CFE a fost revizuit în 1999 la Istanbul, dar varianta amendată n-a intrat niciodată în vigoare din cauza dezacordului în legătură cu prezenţa militară rusă în Abhazia şi Osetia de Sud, regiuni separatiste din Georgia, şi în Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.24