Miza depășește cu mult soarta unor avioane de vânătoare. Este vorba despre contracte de miliarde de euro, despre influența strategică a Franței în regiunea Indo-Pacific și despre o încercare a Chinei de a-și impune propriul hardware militar pe o piață dominată tradițional de jucători occidentali, potrivit France24.
Potrivit unei note a unui serviciu de informații francez, consultată de The Associated Press, Beijingul și-a folosit atașații militari din ambasade pentru a semăna îndoieli cu privire la performanța avionului Rafale, în special după ciocnirile aeriene din luna mai dintre India și Pakistan.
Rezultatul acestei dispute a fost o confruntare de patru zile, denumită "Operațiunea Sindoor", în care avioanele Rafale ale forțelor aeriene indiene s-au luptat cu avioane de producție chineză din dotarea Pakistanului.
În urma luptelor, Pakistanul a pretins că a doborât cinci avioane indiene, inclusiv trei Rafale - o afirmație care a ridicat imediat semne de întrebare în ţările care au achiziționat sau se gândesc să cumpere avionul produs de compania franceză Dassault Aviation.
Deși India a recunoscut că a suferit pierderi, fără a specifica numărul, șeful forțelor aeriene franceze, generalul Jerome Bellanger, a declarat că dovezile indică pierderea a doar trei aeronave indiene: un Rafale, un Sukhoi de fabricație rusească și un Mirage 2000. Chiar și așa, aceasta a marcat prima pierdere în luptă cunoscută pentru un Rafale, punând presiune pe Paris.
„Desigur, toate națiunile care au cumpărat Rafale și-au pus întrebări”, a recunoscut generalul Bellanger.
O ofensivă pe două fronturi: online și diplomatic
Potrivit oficialilor francezi, campania de discreditare s-a desfășurat pe două planuri. Primul a fost un ,,asalt de dezinformare online''.
Experţii francezi în combaterea dezinformării au identificat peste 1.000 de conturi de social media nou create care au diseminat masiv narative despre superioritatea tehnologică chineză.
Acestea au distribuit postări virale, imagini manipulate cu presupuse resturi de Rafale, conținut generat de inteligență artificială și chiar secvențe din jocuri video prezentate drept simulări de luptă. Cu toate acestea, oficialii de la Paris admit că nu au reușit să lege direct această activitate online de guvernul de la Beijing.
Adevărata acuzație a serviciilor de informații franceze vizează însă o metodă mai tradițională: lobby-ul diplomatic. Conform notei citate, atașații militari din ambasadele chineze au preluat narativa online și au prezentat-o în întâlniri oficiale cu responsabili din domeniul apărării din alte țări. Mesajul lor a fost clar: avioanele Rafale indiene au avut performanțe slabe, iar alternativele chinezești sunt superioare.
Lobby-ul s-a concentrat cu precădere asupra țărilor care au deja comenzi plasate, precum Indonezia - care a comandat 42 de unități și ia în considerare achiziții suplimentare - și care alte state considerate posibil clienți.
Ministerul Apărării de la Beijing a respins categoric acuzațiile. „Afirmațiile relevante sunt pure zvonuri nefondate și calomnii”, a transmis ministerul, adăugând că China „a menținut constant o abordare prudentă și responsabilă în privința exporturilor militare”.
Miza geostrategică
Pentru Franța, Rafale nu este doar un produs de export de succes, cu 533 de unități vândute, dintre care 323 la export. Este un pilon al strategiei sale de autonomie militară și un instrument de consolidare a parteneriatelor strategice, în special în Asia, unde influența Chinei este în plină expansiune.
Ministerul francez al Apărării a declarat pe site-ul său că atacul propagandistic nu a fost întâmplător: „Atacând aeronavă, anumiți actori au căutat să submineze credibilitatea Franței și a bazei sale industriale și tehnologice de apărare. Campania de dezinformare nu a vizat doar un avion, ci, în sens mai larg, o imagine națională de autonomie strategică, fiabilitate industrială și parteneriate solide.”
Analiștii consideră că acțiunea se încadrează într-o strategie mai amplă a Chinei. „Din perspectiva limitării influenței țărilor occidentale în Indo-Pacific, ar fi logic ca China să folosească performanța, sau cel puțin pretinsa performanță, a sistemelor de arme pakistaneze... ca un instrument pentru a submina atractivitatea (avionului Rafale) la export”, a declarat Justin Bronk, specialist în putere aeriană la think-tank-ul londonez Royal United Services Institute (RUSI).
Incidentul subliniază o nouă realitate în competiția globală pentru contracte de apărare: câmpul de luptă nu mai este doar aerian, ci și digital și diplomatic, iar reputația unei arme poate fi atacată la fel de eficient ca si cum ar fi o țintă fizică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
