Convingerea în cercurile NATO europene este clară: Trump va reduce numărul celor aproximativ 80.000 de militari americani dislocați în prezent în Europa pentru a-i redirecționa către zone considerate mai importante din Asia și Orientul Mijlociu.
Pentru strategii militari, discuțiile sunt determinate de trei întrebări esențiale: Câți soldați americani vor pleca, cât de bruscă va fi retragerea și, cel mai important, sunt forțele europene capabile să înlocuiască capabilitățile militare americane care dispar?
„Întrebarea nu este dacă va exista o reducere a trupelor americane”, a declarat un diplomat NATO, „ci cât de ordonat se poate face acest lucru fără a periclita planurile de apărare existente ale alianței.”
Aceste planuri de apărare, actualizate chiar anul trecut, se bazează masiv pe echipamente americane, putere aeriană și zeci de mii de soldați pentru a răspunde oricărui eventual atac inamic.
Flancul estic al NATO este deosebit de agitat, unde o retragere bruscă a SUA ar declanșa probabil cereri imediate pentru noi întăriri cu trupe din partea altor aliați. Mai multe dintre aceste țări au cerut în privat NATO să accelereze discuțiile privind revizuirea planurilor de apărare, în cazul in care Statele Unite vor juca un rol semnificativ mai mic, potrivit
Oficialii din domeniul apărării din regiune spun că, deși forțele europene ar putea fi dispuse să lupte, ele sunt încă la ani distanță de a putea înlocui forțele americane actuale - în special în ceea ce privește capabilitățile militare, cum ar fi puterea aeriană americană, logistica și sistemele de comunicații prin satelit.
Tăcerea de la Washington, cea mai mare problemă a europenilor
Situația actuală reprezintă o inversare bruscă a politicii din perioada administrației Biden. După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, administrația anterioară a suplimentat prezența militară în Europa cu 20.000 de soldați.
În discuțiile actuale, aliații europeni iau în calcul scenarii în care între 10.000 și 20.000 de militari americani sunt retrași. În ciuda acestor ,,pregătiri febrile'', aliații europeni a SUA sunt lăsați în ceață.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat chiar înaintea recentului summit NATO că o evaluare a Pentagonului privind desfășurările de trupe americane în Europa ar urma să fie „finalizată la sfârșitul verii sau la începutul toamnei.”
Whitaker a subliniat că orice modificare se va face „în strânsă coordonare cu aliații NATO pentru a ne asigura că nu există lacune de securitate”, adăugând că orice unitate americană retrasă ar putea fi înlocuită din interiorul alianței.
Cu toate acestea, mai mulți diplomați europeni din cadrul NATO au confirmat că nu au primit încă niciun fel de informare oficială din partea oficialilor americani cu privire la viitoarea revizuire a posturii militare americane în Europa.
Acest lucru a făcut ca mulți planificatori si strategi militari europeni să fie îngrijoraţi de deciziile pripite de la Casa Albă, luate fără consultări transatlantice. Nici măcar asigurările din partea unor oficiali de rang înalt ai administrației Trump, precum Marco Rubio, care a promis omologilor europeni la începutul acestui an că „nu vor exista surprize”, nu au calmat spiritele.
Aliații europeni urmăresc cu atenție mișcările militare ale SUA
În acest vid de informații, liderii europeni încearcă să planifice calm viitorul militar al Europei, în timp ce caută indicii cu privire la următoarele decizii luate de administraţia Trump.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a încercat în mod constant să minimizeze îngrijorările. „Mesajul meu pentru colegii mei europeni este: Nu vă mai îngrijorați atât de mult, începeți să vă asigurați că aveți planuri de investiții, că puneți în funcțiune baza industrială și că sprijinul pentru Ucraina rămâne la un nivel ridicat”, a spus Rutte la Haga.
Alții sunt mai direcți în privința riscurilor. „Speranța va fi că Summitul va pregăti terenul pentru o discuție constructivă... cu Washingtonul privind o abordare coordonată a oricărei reduceri de trupe din Europa”, a declarat recent Oana Lungescu, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie și fost purtător de cuvânt al NATO, potrivit Euractiv.com.
Aliații urmăresc cu atenție mișcările militare ale SUA în alte părți ale lumii pentru a descifra intențiile lui Trump. O reducere recentă a Comandamentului SUA pentru Africa (AFRICOM) și retragerea ajutorului american pentru țările africane aliate au conturat o imagine sumbră a modului în care s-ar putea desfășura o reducere a numărului de trupe aflate în Europa.
Mai mult, atenția Washingtonului nu se îndreaptă doar către regiunea Indo-Pacifică. Reluarea angajamentului militar american în Orientul Mijlociu, marcată de lovituri aeriene asupra Iranului, a adăugat un nou strat de complexitate. „Nu mai este vorba doar despre Indo-Pacific, ci acum, din ce în ce mai mult, și despre Orientul Mijlociu”, a adăugat Lungescu, menționând că ambele teatre de operațiuni ar putea „determina cât de repede ar putea avea loc această reducere”.
Pentru moment, establishment-ul european de apărare este lăsat să citească în frunze de ceai și să planifice pentru o furtună, sperând că aceasta poate fi navigată fără a destrăma alianța.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
