Parașuta românească BG-7M și saltul istoric al generalului Grigore Baștan de la 10.000 de metri - record nedoborât în Armata României

Parașutism militar, Armata României. Sursă foto: TurdaInfor.ro
Parașutism militar, Armata României. Sursă foto: TurdaInfor.ro

Acum 100 de ani se năștea în Basarabia, Grigore Baștan, părintele parașutismului românesc și cel care a inventat și brevetat parașutele românești BG-7M și BG-3M, rămânând în istorie cu un salt impresionant de la 10.000 de metri altitudine cu o cădere liberă de 7.000 de metri.

 

 

Grigore Baștan a făcut parte din companie de parașutiști, subunitate înființată în anul 1944 și 6 ani mai târziu a contribuit la reînființarea primului batalion de parașutiști din Armata României, potrivit emisiunii ProPatria a MApN, difuzată în urmă cu o săptămână. 

 

Grigore Baștan, părintele parașutismului românesc și cel care a inventat completul de parașută românească BG-7M și BG-3M

 

2. Generalul ... (grigore-bastan_10800300.jpg)

Generalul Grigore Baștan, sursă foto: Bastan.ro

Grigore Baștan a fost instructor pentru mii de parașutiști și este cel care a realizat completul de parașută BG-7M și BG-3M, folosite mult timp de militari. Inițialele BG provind de la numele generalului român.

Generalul-maior Grigore Baștan s-a născut la 23 ianuarie 1922 în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți (azi în Republica Moldova) și a decedat la 8 februarie 1983 la București.

A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 participând la luptele din nordul Bucureștiului, potrivit Bastan.ro.

În 20 august 1970, Grigore Baștan a stabilit un record național în saltul cu parașuta, sărind de la înălțimea de 10.000 de metri, cu o cădere liberă de 7.000 de metri, fiind primul general parașutist din Armata României.

Potrivit site-ului fundației Grigore Baștan, recordul nu e încă doborât.

Pe parcursul celor 40 de ani de carieră militară, acesta a executat un număr de 677 de salturi cu parașuta, în toate condițiile meteo și a coordonat activitatea de pregătire a parașutiștilor militari români și a militat pentru dezvoltarea continuă a acestei arme.    

Parașutele românești BG-7M și BG-3M au fost inventate și brebetate de generalul Grigore Baștan. BG-7M folosea un sistem de largare iar dacă parașutistul întâmpina probleme avea la dispoziție parașuta de siguranță, BG-3M.

Cu parașutele BG-7M militarii români au eectuat salturi în toate condițiile meteorologice, de zi sau noapte, sarcina maximă pe care aceasta putând să o ducă la sol fiind de 150 de kilograme, ceea ce înseamnă greutatea militarului plus muniție, alimente, echipament auxiliar, etc.

În saltul istoric pe care generalul Grigore Baștan l-a realizat de la înălțimea de 10.000 de metri, cu o cădere liberă de 7.000 de metri, completul de parașutare folosit a fost BG-7M și BG-3M.

 

Alte date interesante despre saltul cu parașuta românească BG-7M

 

Timpul de deshidere completă al voalurii parașutei principale BG-7M era de circa 5-6 secunde, iar al celei secundare BG-3 de circa o secundă sau două, potrivit portalului RoAviation.ro. Au fost destule cazuri când s-a sărit accidental cu ambele parașute BG-7M și BG-3 fără probleme de a se încurca una pe cealaltă, iar în alte cazuri au avut loc accidente grave. Parașuta BG-7M avea 2 pârghii de comandă care orienta parașutistul în raport cu fileurile de aer și în apropierea zonei de aterizare era necesar să fie numai cu vânt de față. Daca era vânt de spate, la aterizare parașutistul se putea răni. 

De asemenea, în cazul salturilor fără ochelari de protecție, ochii rar se puteau ține deschiși din cauza curenților de aer, iar aceasta până la deschiderea parașutei. Din momentul lansării trebuia să se numere „101,102,103,104,105”, apoi se tragea de mânerul aflat ușor sub umărul stâng pentru deschiderea parașutei, mai precizează site-ul citat. La parașuta mică BG-3, tot în stânga era mânerul, însă montat declanșatorul prin tragere manuală situat la șoldul stâng.

În aer parașutistul când plutește, nu se aude nimic, e liniște mormântală și se poate comunica cu alți parașutiști la distanță de circa maxim 100-150 metri diferență de altitudine. Nu se aud păsări, nu se aude nimic altceva decât legănatul parașutistului în raport în fileurile de aer. Când se efectua săritura, se executa de regulă conectat la un cablu prins în avion sau elicopter și trebuia să se sară cu picioarele strânse lipite unul de altul si ghemuit cu fața în sensul de zbor al aparatului de zbor. Cârligul, care larga automat după cinci secunde parașuta principală BG-7M, era conectat la un cablu oțelit de-a lungul întregului rucsac, pentru a se elibera din ocheti (un fel de buzunărașe mici prin care se băgau suspantele) rapid suspantele parașutei principale. Viteza de cădere la care se deschidea complet voalura parașutei era de circa 270 km/h, dar în stresul operațiunii nimeni nu putea aprecia această viteza în mod real. Lansările cu parașuta la liber (fără conectare la cablul dispus în interiorul aparatului de zbor) se efectuau în cazuri mai speciale, sau în alte cazuri, la alegere, parașutistul fiind considerat profesionist, mai arată sursa citată.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
NoMy - smt4.1.0