Președintele Nicușor Dan, aflat la al treilea CSAT de la preluarea mandatului, aduce pe masa Consiliului un document care încearcă să schimbe paradigma.
Conceptul de „independență solidară” sugerează o Românie care nu mai este doar un consumator pasiv de securitate euro-atlantică, ci un actor capabil să se susțină economic și instituțional, pentru a conta în alianțe. Dincolo de terminologia diplomatică, documentul, care a integrat și propuneri ale societății civile, face o radiografie severă a realității interne.
Președintele a admis public, în preambulul acestei strategii, o realitate pe care administrațiile anterioare au preferat adesea să o cosmetizeze, respectiv absența datelor. Șeful statului remarca recent lipsa apetitului de colaborare între instituțiile publice și absența unei viziuni integrate, aspecte care devin critice într-un context de securitate volatil.
Aceasta este cheia de lectură a noii strategii, care recunoaște că amenințările nu vin doar dinspre Est, sub forma acțiunilor hibride sau militare ale Rusiei, ci și din interior.
Corupția revine ca vulnerabilitate majoră la adresa securității naționale, cu un rol reînnoit, dar delimitat, pentru serviciile de informații în sprijinul parchetelor.
Declinul demografic și slaba capacitate administrativă sunt identificate drept riscuri sistemice, iar traficul de droguri nu mai este o problemă de ordine publică, ci una de siguranță națională, afectând însăși substanța vitală a societății.
Strategia recunoaște, implicit, că nu poți avea o armată performantă sprijinită de o administrație nefuncțională și o societate vulnerabilizată de inechitate.
Miza accesării fondurilor europene SAFE, pe masa CSAT
Dacă Strategia reprezintă viziunea, programul SAFE (Security Action for Europe) este instrumentul vital de punere în practică. Discuția din CSAT despre acest mecanism financiar temporar al UE, cu un buget de 150 de miliarde de euro, este crucială pentru ambițiile României.
Suntem într-un moment în care „dividendul păcii” a expirat, Europa a înțeles că trebuie să se reînarmeze, iar România și-a asumat o țintă ambițioasă de creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB până în 2035.
Într-o economie cu deficit excesiv și presiuni bugetare enorme, acești bani nu pot veni doar din taxele contribuabililor. Accesarea acestor împrumuturi pentru dezvoltarea industriei de apărare și achiziții comune nu este doar o oportunitate economică, ci una de integrare strategică, miza fiind revitalizarea unei industrii de apărare autohtone și evitarea simplei poziții de importator de tehnică militară.
Documentul avizat astăzi de CSAT va merge săptămâna aceasta în Parlament și va fi un test de maturitate politică pentru legislativ, care are șansa de a dezbate pe fond marile teme de securitate. Rămâne însă întrebarea fundamentală legată de capacitatea României de a implementa ceea ce scrie pe hârtie.
Avem o Strategie care vorbește despre „multipolarizare” și „resurse critice”, dar avem o administrație care nu lucrează cu date.
Avem ambiția de a doborî dronele care ne încalcă spațiul aerian, dar decizia este încă greoaie, împărțită între paliere de decizie. CSAT-ul de astăzi este despre capacitatea statului român de a se uita în oglindă, de a-și recunoaște vulnerabilitățile interne, de la corupție la incompetență administrativă, și de a folosi pârghiile europene pentru a se securiza înainte ca instabilitatea geopolitică să se accentueze.
„Independența solidară” sună bine ca slogan, dar rămâne de văzut dacă există solidaritatea și competența necesare pentru a o transforma în realitate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
