EXCLUSIV Radiografia frontului: Rusia încearcă să rupă „înghețul” printr-o ofensivă de primăvară. Rezerve și tehnică, aduse pentru un asalt final la Donețk

soldati-rusi-rusia-armata-rusa_92929900
Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
În urmă cu mai bine de un an, președintele SUA, Donald Trump, îi spunea omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski,  că nu are atuuri care să-i permită să negocieze cu Rusia. De-atunci, conducerea Ucrainei, lipsită de principalul său susținător, America, a luat foarte în serios mustrarea liderului celei mai puternice țări a planetei și a început să-și întărească argumentele de forță, singurele de care ascultă regimul de la Kremlin.

A urmat o perioadă plină de surprize, cu spioni ucraineni care au reușit să incapaciteze aproximativ 20% din flota de bombardiere strategice rusești, în operația Spider Web, precum și cu un salt calitativ al capacității de lovire ucrainene în adâncimea Rusiei. Pe lângă obiectivele militare, dronele și rachetele ucrainene cu rază lungă de acțiune au afectat infrastructura petrolieră și de gaze naturale a Rusiei, care este principala sursă de bani pentru războiul Moscovei.

Pe linia întâi a frontului, ucrainenii, prin contraatacuri bazate de drone, au „turnat plumb în bocancii” militarilor ruși încetinindu-le semnificativ înaintarea. Pierderile de militari ruși pentru kilometrul pătrat (kmp) ocupat au explodat în 2026 comparativ cu anii anteriori, ajungând la 254 de soldați scoși din luptă (morți și răniți).  

Acest indicator a devenit, în timp, emblematic pentru inabilitatea forțelor ruse de a-și valorifica superioritatea numerică de trupe și tehnică militară. În 2024 el era de 102 soldați pierduți pentru un kmp, în timp ce în 2025 forțele ruse reușiseră o îmbunătățire semnificativă, mai ales în perioada de primăvară-vară, ajungând la 83. Dar, statisticile pentru anul 2024 includ și retrageri succesive ucrainene planificate din regiunea Kursk, unde militarii Kievului nu au opus aceeași rezistență ca pe teritoriul Ucrainei.

De asemenea, ofensiva rusească de iarnă (decembrie 2025 – februarie 2026) cu rachete și drone Shaheed nu și-a atins scopul de a forța Ucraina să accepte condițiile de pace ale Moscovei.

Astfel, după summitul Trump – Putin din 15 august 2025, de la Anchorage, Alaska, conducerea Rusiei a trăit doar din propagandă, în timp ce rușii de rând au îndurat tot mai multe privațiuni care le-a deteriorat nivelul de trai.

Cu toate acestea, Kremlinul râmâne imuabil în cererile sale maximaliste, îndepărtându-se tot mai mult de realitate și de colacul de salvare întins de președintele SUA, Donald Trump.

Ucraina anunță că „frontul e înghețat”

Într-un interviu acordat recent (publicat pe 16 aprilie) platformei media „Маленькая Страна” („Țara Mică”) din Republica Moldova, șeful administrației prezidențiale a Ucrainei, Kirill Budanov, a spus că frontul este înghețat, menționând în același timp lucruri interesante despre Transnistria.

„Aș spune că, în acest moment, din punct de vedere strategic, linia frontului a înghețat. Există mișcări tactice de o parte și de alta, dar ele nu influențează nimic esențial. Strategic, linia frontului a înghețat. Este întrucâtva asemănător cu situația pe care am văzut-o, să spunem așa, în 2023”, a spus Budanov.

Cel mai probabil, Budanov, care până în decembrie trecut a deținut funcția de șef al spionajului militar, se referea la ultimul trimestru din 2023, când forțele ruse erau decimate sistematic la Avdiivka. Au reușit, totuși, să ia importanta localitate din punct de vedere operațional, în februarie 2024, după ce au inovat prin lansarea la scară mare a bombelor aeriene ghidate.

Evaluarea lui Budanov este una realistă și nu propagandistică. În prezent, rușii sunt împotmoliți în ruinele zonelor urbane Pokrovsk-Mirnograd, Kupiansk, Liman, Konstantianivka, Guliaipole, Orikhiv și Stepnohirsk, precum și pe malul sudic al Niprului. De pe acele poziții, militarii ucraineni controlează cu ajutorul dronelor toate zonele adiacente, reușind să acopere o lungime de peste 80% din totalul frontului care include cei 400-500 de km esențiali de pe linia terestră de contact - de la Kupiansk până la sud de orașul Zaporojie, kilometri în care forțele ruse au concentrat peste 90% din trupele sale din Ucraina.

Încercând să ocupe acele zone urbane, forțele ruse au înregistrat și pierderi semnificative umane și materiale, dar mai ales au pierdut timp. Acest timp, pe care de fapt trupele Kievului l-a cumpărat pentru viitorul țării, a fost folosit înțelept de firmele ucrainene producătoare de arme.

Aceste companii, lucrând foarte strâns și direct soldații ucraineni și cu parteneri occidentali, au reușit să coboare foarte mult pragul de cost al interceptării dronelor și rachetelor de croazieră rusești.

Singurele arme care le mai permit, acum, forțelor ruse să rămână în joc, sunt bombele aeriene ghidate și rachetele balistice. Însă, firmele ucrainene care fabrică rachete sunt pe cale să spulbere și acest ultim avantaj al rușilor. Ele au anunțat un calendar strâns pentru următoarele luni până la un an. Urmează ca până în vară să facă primul zbor cu noile rachete balistice cu raza de 850 de km. În plus, pe baza acestei rachete ele urmează să dezvolte, până în 2027-2028, o armă antiaeriană cu rază lungă de acțiune, precum și una cu caracteristici antibalistice apropiate de sistemul american Patriot. Calendarul pentru partea antiaeriană și antibalistică este însă dependent de rapiditatea cu care radarele occidentale avansate vor putea fi adaptate la armele ucrainene.

Rusia încearcă „lovitura decisivă de primăvară”: Ocuparea Donețkului. Rezerve și tehnică sunt aduse în regiune pentru un asalt final

Având în vedere frontul blocat și o perspectivă deloc bună din toamna acestui an, Moscova încearcă să dea o lovitură decisivă în primăvară și vară prin ocuparea a ceea ce a mai rămas din regiunea Donețk. Potrivit, unei evaluări recente a Statului Major General ucrainean, forțele ruse își aduc și ultimele rezerve, cel mai probabil, pentru a le arunca într-un asalt final.

Momentan, negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, sunt suspendate pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În loc de discuții, argumentele sunt impuse și mai mult prin forța armelor iar Moscova încearcă să creeze un moment favorabil militar pe care să-l exploateze când se reiau negocierile. Conducerea Rusiei ar putea crede că este momentul să ceară mai mult sau pur și simplu să pluseze pentru a obține cu un efort mai mic centura de orașe-fortăreață din regiunea Donețk.

În acest scop, forțele ruse ar putea amenința că deschid noi fronturi pentru a întinde apărarea ucraineană și mai mult.

Președintele Zelenski a avertizat că există rapoarte de informații, care indică o reactivare a direcției de ofensivă dinspre Belarus. Se înregistrează regruparea forțelor ruse, mișcări ale trupelor în Belarus, construcția de drumuri și poziții de artilerie lângă granița cu Ucraina. Nu este exclus, ca Transnistria să fie folosită și ea, cel puțin la nivel informațional, de Rusia ca posibilă direcție de atac militar împotriva Ucrainei, în scop de a deturna forțe ucrainene de pe front.

În interviul acordat platformei media „Маленькая Страна” („Țara Mică”), de altfel, cel mai probabil singurul interviu acordat de acesta unei publicații din Republica Moldova, Budanov face unele referiri interesante despre Transnistria.

Regiunea transnistreană prezentă pe masa negocierilor, cel puțin cele trecute

Problema acestui teritoriu, care oficial aparține Chișinăului dar care în realitate este controlat de Moscova, a fost de mai multe ori prezentă în discuțiile dintre Ucraina și Rusia de când a început invazia rusescă la scară largă, pe 24 februarie 2022. „Simplul fapt al prezenței contingentului rus acolo (în Transnistria) a fost menționat de mai multe ori în timpul negocierilor noastre, în contexte complet diferite”, a spus Budanov.

În prezent acest contingent rus este slab, dar pe viitor când Ucraina ar putea fi vulnerabilă, aceste forțe rusești ar putea crea probleme mari dacă acțiunile lor se conjugă cu acțiuni în alte zone.

„În contextul războiului nostru, firește, acest lucru (Transnistria) este menționat, pentru că pentru noi reprezintă o amenințare”, a spus Budanov.

Informațiile spun că forțele ruse din Transnistria se reactivează pe direcția Ucraina

Deși, Budanov respinge într-o primă fază a interviului subiectul Trasnistria, oficialul revine și spune: „Există date de intelligence care arată că comandamentul rus nu renunță la planurile sale de, să spunem așa, reactivare a activității sale în Transnistria.”

Trupele ucrainene ar putea ocupa cu ușurință Transnistria dar, rachetele rusești ar putea ataca Republica Moldova

Întrebat în ce circumstanțe s-ar putea întâmpla ca trupele ucrainene să preia controlul Transnistriei, Budanov răspunde că este prematură discuția în acest sens, dar el s-a arătat încrezător că forțele Kievului at putea duce la bun sfârșit această sarcină.

„Dar chiar și dacă ne imaginăm totuși că Ucraina concentrează trupe la granița cu Transnistria și înaintează un ultimatum — regimul are 72 de ore să depună armele și să transfere controlul autorităților moldovenești. Contingentul rus este mic, izolat. Nu are unde să se ducă. Capitularea ar fi inevitabilă. Dar imediat apare o altă întrebare: ce se întâmplă atunci cu Moldova? Nu este exclus ca, chiar în secunda următoare, spre Chișinău să zboare rachete. Moscova are cu ce răspunde. Iar Moldova, în acest scenariu, devine ostatică a situației”, a declarat Budanov.

Discuția a alunecat și spre subiectul Găgăuzia

Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia este și ea folosită intens de Moscova în Republica Moldova și în regiune, atât pentru a promova subiecte pro-ruse cât și destabilizare când este cazul.

„Sigur, este o regiune (Găgăuzia) extrem de interesantă. Aici este vorba despre faptul că ei sunt turcici și despre faptul că sunt, să spunem așa, ortodocși, profund atașați de ortodoxie. Totul este legat de asta. Ei își văd legătura, să spunem așa, etnică, cu turcii și văd și — pentru mine, de altfel, asta a fost întotdeauna o enigmă — o legătură, într-un fel, etnică și religioasă cu Rusia în același timp”, a spus Budanov.

Oficialul ucrainean atrage atenția că găgăuzii nu sunt etnici ruși, așa cum îi revendică propaganda rusă.

„Componenta religioasă o pot explica, dar pe cea etnică (rusă), în mintea mea, nu se leagă prea bine. Totuși, ei o văd astfel. Cât timp Rusia este puternică și are bani, va exista întotdeauna un consumator pentru acest produs”, a declarat Budanov.

Pe lângă cartea amenințării Ucrainei cu tulburări la granița regiunii Odessa într-o încercare de a atrage trupe ucrainene departe de front, este posibil ca printre condițiile de pace pe care încearcă să le impună, Moscova să ceară și acces terestru sau aerian spre Transnistria. Cel mai probabil, Kievul va respinge acest lucru deoarece un contingent militar rus la granița regiunii Odessa este prea periculos pentru Ucraina. Însă, conexiunea Rusiei cu Transnistria s-ar putea realiza folosind spațiul aerian al României (țară membră a NATO și UE) și ulterior al Republicii Moldova. Dacă aceste două macroentități, NATO și UE, acceptă compromisul, Ucraina va considera acest lucru o trădare. Accesul Rusiei, în viitor, la Transnistria, este o altă fațetă importantă a cât de mult implică și afectează interesele Uniunii Europene războiul ruso-ucrainean. Ucraina și UE sunt obligate să rămână alături în aceste negocieri de pace.

Ofițer analist în rezervă, cu o activitate de peste 30 de ani în cadrul M.Ap.N., pe parcursul căreia s-a specializat în telecomunicații, tehnologia informației și tehnica blindată. În prezent, este preocupat de analiza integrării elementelor de luptă moderne în fenomenul militar extins și în dinamica securității regionale, cu accent pe impactul noilor tehnologii asupra doctrinelor militare, procesului decizional și echilibrului strategic în zona Mării Negre.
Alte știri de interes
x close