,,Arsenalul de promisiuni'' cu care este înarmată Ucraina: Franţa nu vrea să plătească pentru armament american, având ca obiectiv ,,autonomia strategică europeană"

Cristian Soare |
Data publicării:
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Pentru o Ucraină supusă unor atacuri aeriene rusești intensificate, orice anunț de noi sisteme de apărare aeriană este o veste vitală. Cea mai recentă propunere, prezentată la Washington ca o victorie a diplomației transatlantice, pare ingenioasă: o inițiativă condusă de NATO prin care aliații europeni vor finanța achiziția de armament american pentru Kiev. Președintele Donald Trump o susține, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, o aplaudă, iar Germania investește masiv, considerând-o singura cale rapidă de a livra sisteme critice precum rachetele Patriot.

Cu toate acestea, pe măsură ce cerneala de pe comunicatele de presă abia se usucă, acest nou plan se confruntă deja cu o realitate dură: o fractură strategică în inima Europei. Franța și Italia, doi piloni ai apărării continentale, au anunțat că nu vor participa.

Lor li se alătură și Republica Cehă. Pentru Kiev, acest refuz transformă o soluție aparent clară într-un alt episod dintr-o sagă frustrantă: armele sunt promise, dezbătute și propuse, dar livrarea lor efectivă rămâne un proces lent și complicat, periclitat de interesele naționale ale aliaților săi.

 

De ce se opune Franța?

 

Decizia Parisului, deși dezamăgitoare pentru Ucraina, nu este surprinzătoare. Ea reflectă doctrina pe termen lung a Președintelui Emmanuel Macron privind "autonomia strategică europeană".

Potrivit oficialilor francezi, citați de Politico, Franța refuză să finanțeze industria de apărare americană când obiectivul său declarat este consolidarea bazei industriale europene.

Parisul, care se mândrește cu faptul că își echipează forțele armate în proporție de peste 95% cu tehnică produsă intern, vede această inițiativă ca fiind în contradicție directă cu eforturile de a promova sisteme europene, precum rachetele de croazieră SCALP (deja livrate Ucrainei) sau sistemul de apărare aeriană SAMP/T, dezvoltat împreună cu Italia.

La această viziune strategică se adaugă și presiunile bugetare interne, care fac dificilă alocarea de fonduri pentru achiziții externe majore.

Poziția Italiei este similară, invocând constrângeri fiscale și o concentrare pe sistemele tehnologice proprii. Roma a subliniat că decizia nu reprezintă o diminuare a sprijinului pentru Ucraina, ci o chestiune de prioritizare a resurselor.

Oficialii italieni au semnalat disponibilitatea de a contribui la efortul logistic de transport al armelor americane, o contribuție importantă, dar care nu rezolvă problema fundamentală a finanțării și achiziției sistemelor de luptă.

 

Dilema cu care se confruntă coaliția pro-ucraineană: Viteză vs. Strategie

 

Această diviziune expune dilema centrală cu care se confruntă coaliția pro-ucraineană: viteza versus strategia. Pe de o parte, Germania, susținută de Marea Britanie, Țările de Jos și națiunile nordice, adoptă o poziție pragmatică.

Confruntat cu capacitățile de producție europene încă limitate, Berlinul consideră că achiziționarea de armament american este, în acest moment, "singura modalitate realistă" de a răspunde rapid nevoilor urgente ale Ucrainei. Cancelarul Friedrich Merz a prezentat planul ca o dovadă de unitate și o metodă de a crește presiunea asupra Moscovei.

Pe de altă parte, viziunea franceză, deși mai puțin utilă pe termen scurt pentru Kiev, ridică o întrebare strategică validă pentru viitorul Europei. Investind masiv în industria americană, riscă Europa să-și submineze propria bază industrială de apărare, pe care încearcă cu atâta efort să o construiască?

În mijlocul acestei dezbateri, Polonia a introdus o a treia problemă, una care schimbă fundamental ecuația financiară. Ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, a întrebat retoric de ce contribuabilii europeni ar trebui să plătească pentru echipamentele americane când agresorul, Rusia, are active de sute de miliarde de dolari înghețate în bănci occidentale. "De ce să nu plătească agresorul?", a întrebat Sikorski, o logică simplă, dar complexă din punct de vedere juridic și politic.

Pentru Ucraina, aceste dezbateri strategice și financiare din capitalele europene au consecințe imediate și letale. În timp ce liderii europeni își cântăresc opțiunile, prioritizând fie pragmatismul pe termen scurt, fie viziunea industrială pe termen lung, rachetele rusești continuă să lovească orașele ucrainene.

Arsenalul de promisiuni este vast, dar armele reale, în special sistemele de apărare aeriană, ajung cu dificultate pe front. Planul actual, conceput ca o soluție rapidă pentru a ocoli ezitările politice ale lui Trump, demonstrează că nici măcar banii europeni nu pot cumpăra consensul aliat atunci când interesele strategice diverg.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel