Apoi, a venit explicația care definește noua (sau, mai degrabă, vechea) doctrină "America First": „Uneori trebuie să-i lași să se lupte între ei”.
Acest moment clarifică, dincolo de orice îndoială, poziția administrației Trump față de cel mai mare război din Europa de după 1945. Nu este vorba despre prudență sau despre frica de escaladare, ci este vorba despre abandon strategic.
Undă verde pentru Putin
Refuzul de a livra rachete Tomahawk nu este o decizie logistică. Rapoarte recente confirmau că Pentagonul are stocuri suficiente. Miza este pur strategică. Aceste rachete, cu o rază de acțiune de până la 2.500 km, ar oferi Kievului pârghia de care are mare nevoie: capacitatea de a lovi ținte militare aflate adânc în interiorul teritoriul Rusiei, echilibrând teroarea pe care Moscova o impune zilnic orașelor ucrainene.
Vladimir Putin a avertizat, previzibil, că livrarea lor ar reprezenta o „etapă nouă de escaladare”. Iar Donald Trump, spre deosebire de predecesorii săi, pare să trateze avertismentul Kremlinului ca pe un ordin.
În loc să vadă în aceste arme o cale de a forța Moscova la negocieri reale, Trump alege dezescaladarea unilaterală - o dezescaladare care, în practică, este o invitație la agresiune.
Mai grav decât refuzul în sine este însă justificarea
Întrebat care ar fi „picătura care umple paharul”, dovada finală că Putin nu vrea pace, Trump a dinamitat orice urmă de angajament moral: „Nu există... A fost un război greu pentru Putin, a pierdut mulți soldați, poate un milion... A fost greu și pentru Ucraina. A fost greu pentru amândoi”.
Această echivalare morală, în care agresorul și victima sunt puși pe același palier al "suferinței", este nucleul filozofiei sale. Pentru Trump, războiul din Ucraina nu este o luptă pentru democrație și suveranitate, ci o contabilitate a pierderilor într-un conflict regional îndepărtat.
Tabloul devine complet dacă analizăm și celelalte comentarii ale președintelui. Despre cele 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate, Trump se spală pe mâini: „Europa și Rusia poartă discuții, nu sunt implicat în acele discuții”.
În schimb, își reia lauda pentru liderii autoritari. Putin și Xi Jinping sunt „inteligenți” și „lideri foarte puternici” cu care „nu e de jucat”.
În viziunea lui Trump, lumea nu este formată din aliați și principii, ci dintr-un club de „oameni puternici” care își împart sferele de influență. În acest club, Ucraina este doar un ghimpe, un pion pe care Trump este dispus să-l sacrifice pentru a face „afaceri” cu Putin.
În timp ce refuză Kievului armele convenționale care i-ar asigura supraviețuirea, Trump anunță reluarea testelor nucleare americane, ca răspuns la mișcările similare ale Moscovei și Coreei de Nord. Mesajul este clar: America se va înarma nuclear pentru propria protecție, dar își va lăsa aliații să se descurce singuri cu armele convenționale.
Europa, pe cont propriu
În timp ce Trump filozofează despre „a-i lăsa să se bată”, realitatea de pe frontul ucrainean este dramatică. Forțele speciale ucrainene sunt trimise în bătălia disperată pentru Pokrovsk, „poarta Donbasului”. Rachetele rusești continuă să ucidă civili, inclusiv copii.
Singura veste bună pentru Kiev vine de la Berlin. Președintele Zelenski a mulțumit Germaniei și cancelarului Friedrich Merz pentru întărirea apărării aeriene cu sisteme Patriot.
Declarația lui Donald Trump de duminică este un punct de cotitură. Este semnalul oficial că Ucraina nu se mai poate baza pe Statele Unite.
Mai mult, este un semnal pentru întreaga Europă că scutul american s-a ridicat. Doctrina „Să se lupte între ei” nu se aplică doar Ucrainei, ea este noua realitate pentru toți aliații care se bazează pe Washington pentru securitatea lor.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
