România și coșmarul Mineriadelor din anii '90. Premierul Cîțu: Nu voi permite o mineriadă în mandatul meu

Tudor Curtifan / 22 feb 2021 / 11:46

Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.

Minerii de la exploatarea de huilă Lupeni, din Valea Jiului, au continuat duminică, pentru a cincea zi consecutiv, protestele începute din cauză că nu şi-au primit salariile la timp.

Sunt așteptate negocieri între ortaci și reprezentanții Guvernului, în cursul acestei zile. Minerii au cerut ca decidenții să vină în Valea Jiului, amenințând că în caz contrar se vor deplasa la București.

În tot acest context, premierul Florin Cîțu a vorbit despre criza din Valea Jiului și a dat asigurări că nicio mineriadă nu va avea loc sub mandatul său.

„Formula prin care minerii încearcă să rezolve această situație nu mi se pare cea mai fericită. Se pare că sunt foarte mulți politicieni care profită, așa cum au profitat și alți politicieni, din aceeași categorie, de pe urma acestei categorii sociale, țineți minte ce s-a întâmplat în anii ’90.

Eu vreau să le spun atât românilor și bucureștenilor: nu voi permite niciodată, în România, în mandatul meu, să se întâmple ce s-a întâmplat în mandatul lui Iliescu și al altor socialiști. Nicio mineriadă nu se va întâmpla în acest mandat“, a precizat premierul Florin Cîțu, potrivit DC News.

Amintim că peste 500 de mineri şi localnici au luat parte, duminică după amiază, la un marş de protest în oraşul Lupeni, pentru a-şi arăta susţinerea faţă de ortacii din subteran, dar şi pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de situaţia în care se află, prin neplata la timp a drepturilor băneşti.

 

România și coșmarul Mineriadelor prin care a trecut. Iunie 1990, apogeul violențelor din România postdecembristă

 

Imaginea romantică a primei Revoluții transmise la televizor în decembrie 1989, când românii s-au luptat și au murit pentru libertate, a fost puternic afectată de ceea ce avea să urmeze imediat în anii 1990: Mineriadele violente și cu caracter medieval care au șocat Occidentul.

România a cunoscut, din păcate, șase mineriade. 

Prima Mineriadă a fost cea din ianuarie 1990. Atunci, partidele istorice (PNL și PNȚCD) manifestau pașnic împotriva puterii. La manifestații au participat și organizațiile civile, proaspăt născute într-o „democrație originală”, așa cum a numit-o Ion Iliescu în timpul Revoluției din Decembrie 1989. Atunci, autoritățile au făcut apel la mineri care au poposit pentru prima oară în Capitală. Minerii, coordonați de FSN, au organizat percheziții la sediile partidelor istorice. Deși s-au înregistrat violențe, nu s-au înregistrat decese.

A doua Mineriadă a avut loc în mai puțin de o lună! Mineriada a avut loc în 18-19 februarie 1990. Ea a avut loc după un val de violențe la Guvern, clădirea Guvernului fiind chiar ocupată de protestatarii care manifestau împotriva FSN. Manifestația nu a mai fost pașnică, precum cea din ianuarie. Au existat violențe între protestatari și forțele de ordine. Autoritățile au adus aproximativ 4000 de mineri din Valea Jiului pentru a „restabili ordinea”. Paradoxal, de această dată nu s-au înregistrat violențe și raiduri ale minerilor. Situația a fost relativ calmă iar ortacii au părăsit Capitala foarte repede, pe 19 februarie 1990.

A treia Mineriadă a fost și cel mai negru episod al României postdecembriste, pe un loc fruntaș alături de conflictul internetnic din martie 1990 din Tg-Mureș. Mineriada a avut loc în 13-15 iunie 1990, când forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității. La puțin timp au ajuns și minerii în Capitală. Au urmat imagini de-a dreptul șocante și terifiante care au rulat pe toate agențiile de presă din lume. Minerii au luat cu asalt Universitatea și pe cei care protestau. Femei, bărbați, copii. Mineriada din iunie 1990 a fost fără îndoială cea mai sângeroasă și brutală mineriadă din cele șase. 

Oficial au existat 6 morți și aproape 800 de răniți.

A patra Mineriadă a avut loc în septembrie 1991 și a dus la răsturnarea Guvernului Petre Roman, aflat în conflict cu Ion Iliescu și Parlamentul, din cauza măsurilor economice pe care le urma tânăra „democrație” românească.

În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală și i-au cerut premierului Roman să vină la Petroșani. Liderul sindical Miron Cozma a amenințat Guvernul că în caz contrar minerii se vor duce la București. După agresarea decidenților politici din Valea Jiului, în dimineața zilei de 25 septembrie minerii au ajuns cu mai multe garnituri de tren în Capitală. Președintele Ion Iliescu și Guvernul Roman au încercat fără succes oprirea lor.

După un val de violențe și incendieri, minerii au efectuat o vizită la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu președintele Ion Iliescu condițiile în care se vor retrage. Miron Cozma îi cere demiterea premierului în schimbul liniștii din capitală.

Următoarea zi, pe 26 septembrie, minerii atacă Guvernul iar Miron Cozma dă un ultimatum: Dacă până la ora 12:00 Petre Roman nu demisionează va scoate în stradă 40.000 de sindicaliști din Pipera, amenințând cu un război civil. La ora 12:00 nomenclaturistul Alexandru Bârlădeanu, figură importantă a vechiului regim comunist și la final opozant al lui Ceaușescu, la vremea respectivă președintele Senatului, a anunțat la TVR demiterea Guvernului Petre Roman. Ulterior, în volumul „Despre pasiune în vremuri de libertate”, Petre Roman a acuzat faptul că în septembrie 1991, „cei care i-au instigat pe mineri au pierdut controlul asupra lor”.

A cincea Mineriadă a avut loc la finalul anilor 1990. În ianuarie 1999, Miron Cozma a amenințat cu ocuparea din nou a capitalei. Nu s-a întâmplat acest lucru, deoarece marșul ortacilor fusese întrerupt datorită cedării făcute de putere în favoarea cererilor acestora. Doar o lună mai târziu Cozma avea să fie dispus să meargă până la capăt.

A șasea Mineriadă și ultima a avut loc în februarie 1999 și e în strânsă legătură cu cea de-a cincea. Atunci, Miron Cozma, cel pe care ortacii îl urmau orbește, a încercat să ajungă din nou în Capitală, după decizia Curții Supreme de Justiție de a îl pune în detenție pentru 18 ani, sub învinuirea organizării celei de a patra mineriade, din septembrie 1991.

Dar zilele de „glorie” se terminaseră. Minerii s-au îmbarcat în 50 de autobuze, dar au fost opriți de baraje ale forțelor de ordine în dreptul localității Brădești, județul Dolj. Au fost distruse autobuze, au existat confruntări între ortaci și forțele de ordine, Cozma a încercat să se refugieze în Caracal, dar a fost capturat și arestat.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
NoMy