Stoltenberg a subliniat că, în pofida impactului economic al pandemiei, aliații europeni și Canada și-au majorat cheltuielile de apărare cu o medie de 3,9% în ultimul an. ”Ne așteptăm ca această tendință să continue și anul acesta [...] deoarece provocările de securitate nu au dispărut”.
De asemenea, Stoltenberg a prezentat rezultatele unor sondaje recente privind percepția publică a Alianței. Potrivit acestora, dacă în prezent s-ar desfășura un referendum, 62% dintre cetățenii NATO ar vota pentru ca țara lor să rămână membră a Alianței, iar 79% consideră că este importantă menținerea cooperării dintre SUA și Europa în materie de securitate.
La aceeași dată, NATO a publicat Raportul privind cheltuielile pentru apărare ale statelor membre, pentru perioada 2013-2020.
În ceea ce privește România, cheltuielile de apărare au crescut de la 2,16 miliarde dolari în 2013, la 4,27 miliarde dolari în 2020, respectiv de la 1,29%, la 2,07% din PIB, în condițiile în care PIB-ul țării a fost de 167 miliarde dolari în 2013 și de 206 miliarde dolari în 2020.
Raportarea la numărul de locuitori arată că în 2020 România a avut un PIB echivalent pe persoană de 10,7 mii dolari, din care a alocat 222 dolari pentru apărare, în timp ce în 2013 PIB-ul “per capita” a fost de 8,3 mii dolari, din care 107 dolari au revenit pentru apărare.
Din punct de vedere al efectivelor militare, România a cunoscut o scădere constantă, ajungând de la 66.190 de militari în 2013, la 64.532 în 2019. Pentru anul 2020 România figurează în raport ca fiind singura țară membră care nu și-a raportat efectivele aflate în evidență.
