Această abordare este văzută de mulți oficiali ucraineni ca o replică la încercările Moscovei de a exploata factorii etnici din Ucraina, fiind totodată inspirată de precedente istorice, precum mișcarea “prometeică” poloneză inițiată de Józef Piłsudsk în perioada 1918 - 1935 sau rezoluțiile din SUA privind Săptămâna națiunilor captive, care, în perioada imperialismului sovietic, au vizat inclusiv situația României.
Legea decolonizării în parlamentul ucrainean
După ani de apeluri nefinalizate, eforturile de a oficializa această strategie au atins un punct critic în parlamentul Ucrainei pe 3 septembrie, când Rada Supremă a adoptat în primă lectură un proiect de lege care permite guvernului să intensifice sprijinul acordat mișcărilor non-ruse din Federația Rusă.
Se așteaptă ca legea să fie adoptată în curând, chiar dacă unele prevederi ar putea fi modificate. Susținătorii legii, precum Volodimir Viatrovich, au subliniat că Ucraina are un interes vital în „dezvoltarea mișcărilor naționale printre popoarele înrobite de Rusia” pentru a iniția decolonizarea Rusiei.
Potrivit acestuia „numai când Rusia încetează să mai fie un imperiu, va înceta să mai fie o amenințare”, iar „fiecare grivnă investită competent în mișcările naționale va salva zeci și sute de grivne care altfel ar trebui să fie cheltuite pe războiul cu un imperiu consolidat.”
Conform prevederilor proiectului de lege, Ucraina ar putea sprijini aceste mișcări prin declarații oficiale de recunoașterea dreptului acestor popoare la independență și prin colaborarea cu reprezentanții acestor mișcări în străinătate și în teritoriile lor de origine, fiind avută în vedere inclusiv oferirea de instruire și alte forme de ajutor pentru dezvoltarea lor.
Divergențe între disidenții ruși și cei non-ruși
Eforturile Ucrainei au avut succes și pe scena internațională. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) a adoptat o rezoluție pentru crearea unei Platforme de dialog cu forțele democratice ruse în exil.
La insistențele Ucrainei, în rezoluție a fost introdusă o prevedere esențială: cel puțin 30% dintre participanții la această platformă trebuie să provină din mișcările naționale non-ruse.
Această prevedere a declanșat însă o controversă imediată și a stârnit tensiuni în randul disidenței ruse, atât cât există ea. Mulți opozanți ruși din exil se așteptau să domine platforma și sunt nemulțumiți că trebuie să împartă puterea cu activiștii non-ruși.
La rândul lor, activiștii popoarelor "colonizate" se tem că mulți opozanți ruși sunt la fel de hotărâți ca și Kremlinul să mențină granițele actuale ale Federației Ruse.
Liderii mișcărilor non-ruse susțin că o democratizare reală a Rusiei este imposibilă fără o decolonizare completă a țării.
Reacția Moscovei și riscurile externe
Reacția Moscovei la această mișcare de consolidare a opoziției externe a fost imediată și furibundă. Omul de afaceri și liderul opoziției ruse, Mihail Hodorkovski, a confirmat că decizia Guvernului rus de a desemna ”Comitetul anti-război” drept organizație teroristă este o consecință directă a rezoluției PACE.
Moscova și-a intensificat inclusiv represiunea împotriva minorităților naționale, în timp ce se poziționează ca apărător al Rusiei unite.
În același timp, Ucraina este conștientă că prin această strategie riscă să piardă sprijinul acelor opozanți ruși care nu sunt de acord cu dezmembrarea Federației Ruse, precum și să nemulțumească aliații occidentali, care, deși sprijină Ucraina, se tem de consecințele imprevizibile ale unui colaps complet al statului rus.
Totuși, sub presiunea crescândă a războiului, liderii de la Kiev par să vadă sprijinul pentru decolonizare nu ca pe o opțiune politică, ci ca pe o necesitate vitală pentru supraviețuirea națională.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
