Franța dă startul oficial la cel mai mare proiect militar naval al Europei: Portavionul nuclear PA-NG intră în faza de producție fizică

Anunțul, confirmat de Direcția Generală a Armamentului (DGA) și TechnicAtome, responsabilul pentru sistemul nuclear, vine după ce ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, acum premier al Franței, a dezvăluit în fața Comisiei de Apărare a Parlamentului francez că anul 2025 va fi cel al notificării comenzii pentru PA-NG către industriași, potrivit Opex 360.

Această mișcare are loc în ciuda unei degradări semnificative a finanțelor publice, fapt pentru care bugetul Apărării de 50,54 miliarde de euro pentru 2025 este printre puținele care scapă de austeritatea generalizată, conform Legii de programare militară (LPM) 2024-2030.

O ambiție strategică de 80.000 de tone

Noul portavion nuclear nu este doar un simplu înlocuitor al actualului Charles de Gaulle, care va fi retras din serviciu în 2038. PA-NG este un proiect de anvergură colosală, cu implicații majore pentru doctrina navală a Franței și pentru peisajul geopolitic european.

Cu un deplasament final estimat la circa 78.000 - 80.000 de tone și o lungime de 310 metri, PA-NG va fi, conform revistei marinei franceze Cols Bleus, cel mai mare vas militar construit vreodată pe continentul european.

Aceste dimensiuni masive sunt necesare pentru a susține performanțele proiectate, în special propulsia. Nava va fi propulsată de două reactoare nucleare de nouă generație K22 (dezvoltate de TechnicAtome), fiecare oferind aproximativ 225 de megawați termici - cu circa 50% mai mult decât reactoarele K15 folosite pe Charles de Gaulle.

Această putere sporită este esențială pentru a alimenta sistemul de catapultare electromagnetică EMALS (Electro Magnetic Aircraft Launch System) și sistemul avansat de recuperare AAG (Advanced Arresting Gear), tehnologii preluate de la clasa americană Gerald R. Ford.

Reactoarele K22 vor permite operarea la viteze de până la 27 de noduri și o autonomie de realimentare de aproximativ zece ani, consolidând expertiza nucleară navală franceză.

Din punct de vedere operațional, PA-NG va putea găzdui o aripă aeriană compusă din 32 de avioane de vânătoare de nouă generație, până la trei aeronave de detectare radar cu rază lungă E-2D Hawkeye și numeroase drone.

Deși termenul final de punere în serviciu este prevăzut pentru 2038, cu lansarea la apă în 2036, lucrările au fost accelerate. Programul a primit un avans esențial în aprilie 2024, când a fost notificată o comandă de 600 de milioane de euro pentru "servicii cu termen lung de aprovizionare", vizând componente critice pentru propulsia nucleară.

O cursă contra cronometru și logistica de la Toulon

Faza actuală de producție fizică se concentrează pe realizarea camerelor reactorului, a căror fabricație este considerată pe calea critică a programului, deoarece condiționează asamblarea ulterioară a întregii secțiuni nucleare și a carenei.

De asemenea, dimensiunile impresionante ale PA-NG impun un proiect logistic "colosal" la baza navală de la Toulon, unde nava va fi transferată pentru testele finale în jurul anului 2035. Obiectivul este de a recupera 10 până la 15 hectare din radă pentru a construi infrastructura necesară (chei și un bazin dedicat) pentru a găzdui gigantul naval.

În contextul în care ministrul Lecornu a justificat creșterea cheltuielilor militare prin necesitatea de a repara deceniile de "dividende ale păcii" care au afectat capacitățile franceze (pierderea a 54.000 de posturi și a numeroase baze aeriene și regimente), PA-NG devine un simbol al revenirii Franței pe scena maritimă globală.

Cu un cost estimat la "o duzină de miliarde de euro", conform Cols Bleus, portavionul de nouă generație reprezintă nu doar un vârf de lance tehnologic, ci și un pariu strategic important pe termen lung, proiectat să opereze până în anii 2060.