Pentru Kiev, intrarea in posesia rachetelor Tomahawk, cu o rază de acțiune de până la 1.600 de kilometri și capabile să lovească infrastructura militară și energetică rusă la mare distanță, reprezintă un imperativ strategic.
Zelenski a subliniat că astfel de capabilități militare ar putea intensifica presiunea asupra Moscovei, generând un "impuls" necesar pentru pace. Pe de altă parte, livrarea acestor sisteme de armament este considerată de Rusia drept o escaladare majoră a conflictului, președintele Vladimir Putin avertizându-l indirect pe Trump în acest sens.
Poziția lui Trump, însă, s-a dovedit a fi una nuanțată și fluctuantă. Deși inițial părea înclinat să ia în considerare vânzarea, exprimându-și nemulțumirea față de evoluția războiului, apelul telefonic cu Putin din ziua precedentă l-a făcut să devină vizibil mai prudent.
Argumentul esențial al lui Trump a fost unul de ordin operațional-strategico-logistic: „Nu ne este ușor să dăm [...] se vorbește despre un număr masiv de arme foarte puternice'', invocând preocuparea Statelor Unite de a nu-și „epuiza” propriile stocuri de rachete.
Strategia de levier a lui Trump
Dincolo de preocupările logistice, reticența lui Trump pare să fie integrată într-o strategie diplomatică de tip „levier”. Președintele american a transmis clar că prioritatea sa este obținerea păcii, sperând să finalizeze războiul „fără să ne gândim la Tomahawk-uri.”
Această abordare sugerează că posibila livrare a rachetelor este menținută ca o monedă de schimb în perspectiva viitoarelor negocieri. Discuțiile purtate recent cu Putin au culminat cu o intelegere pentru un nou summit la Budapesta, care ar urma să reprezinte o continuare a dialogului înghețat după întâlnirea din Alaska.
Prin urmare, refuzul sau amânarea deciziei privind Tomahawk-urile, imediat după apelul cu Putin, poziționează acest tip de armament ca un instrument de presiune sau, dimpotrivă, ca un element de reținere înaintea întâlnirii de la Budapesta.
Divergența de viziune și agenda diplomatică
Dacă Trump și-a exprimat încrederea că îl poate convinge pe Putin să pună capăt invaziei, un optimism probabil alimentat de succesul anterior al medierii sale în încetarea focului din Gaza, Zelenski a rămas sceptic.
Președintele ucrainean a declarat că Putin „nu este gata” pentru pace, subliniind necesitatea menținerii presiunii. Această diferență de evaluare a intențiilor Kremlinului reflectă o problemă fundamentală în dialogul transatlantic.
Pe de o parte, viziunea lui Trump indică faptul că războiul trebuie încheiat rapid, iar soluția trece printr-o înțelegere directă cu Putin, folosind pârghii de securitate (Tomahawk) și diplomatice (Summitul de la Budapesta).
Pe de altă parte, viziunea lui Zelenski susține că războiul nu se va încheia fără o intensificare a costurilor pentru Rusia, iar Tomahawk-urile reprezintă un mijloc esențial de a forța mâna Kremlinului.
În esență, Tomahawk-urile nu sunt doar rachete, ci un simbol al alegerii între o soluție politică rapidă (favorizată de Trump) și o soluție militară/de presiune prelungită (solicitată de Zelenski).
Decizia finală a lui Trump va determina nu doar capacitățile militare ale Ucrainei, ci și traiectoria și credibilitatea întregii sale inițiative diplomatice.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
