În loc să accepte un armistițiu, președintele rus a cerut negocieri directe cu Ucraina: „Propunem să începem fără întârziere joi, 15 mai, la Istanbul. Suntem pregătiți pentru negocieri serioase cu Ucraina”.
Ulterior, într-o declarație acordată reporterilor, Putin a menționat că discuțiile vor avea loc fără condiții prealabile. „Nu putem exclude faptul că, în timpul acestor negocieri, vom putea conveni asupra unui nou armistițiu”.
Imediat după oferta Rusiei, Trump a scris că Ucraina ar trebui să se întâlnească imediat cu Rusia. „Președintele rus nu dorește un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci mai degrabă dorește să se întâlnească joi în Turcia pentru a negocia o posibilă încetare a acestei băi de sânge. Ucraina ar trebui să fie de acord cu acest lucru imediat”.
Amintim că administrația Trump a făcut, din start, două compromisuri esențiale în negocierile de pace, fără ca Rusia să ofere nimic în schimb.
Astfel, Vance anunța încă din februarie că Ucraina trebuie să accepte pierderea teritoriilor și că aderarea la NATO este exclusă. Tactica de negocieri pare una mai mult decât bizară și ne duce cu gândul că oficialii SUA și Rusiei s-au înțeles deja cu privire la viitorul Flancului Estic al NATO.
Ruperea unității Occidentului
În aceste condiții, deși liderii europeni declaraseră că nu poți avea negocieri fără un armistițiu prealabil, Zelenski a cedat presiunilor lui Trump, spunând: „Așteptăm un armistițiu complet și durabil, care va începe mâine (luni) și va oferi baza necesară pentru diplomație. Nu are rost să prelungim masacrele. Îl voi aștepta pe Putin în Turcia joi. Personal”.
Chiar și trimisul lui Trump, Keith Kellogg, declara ca răspuns la oferta Moscovei: „Mai întâi, un armistițiu necondiționat de treizeci de zile și, în acest timp, o tranziție către negocieri de pace reciprocă”.
„Declarația lui Putin pare aleasă cu grijă pentru a respinge cererile europene, dar pentru a crea impresia administrației Trump că Rusia acționează constructiv”, arată The Guardian, amintind că Washingtonul a fost mult mai indulgent față de Rusia decât față de Ucraina.
Negocieri tip dictat
Institutul pentru Studiul Războiului a descris eforturile Rusiei ca o încercare de a submina unitatea dintre Ucraina, SUA și Europa. Încă de la început, Rusia a dorit să ajungă mai întâi la un acord privind un armistițiu și abia apoi să aibă loc un armistițiu.
Putin a afirmat din nou că scopul negocierilor este „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului și stabilirea unei păci pe termen lung și durabile dintr-o perspectivă istorică”.
Deși Putin nu a precizat care au fost cauzele profunde ale conflictului, consilierul său, Iuri Ușakov, a declarat duminică că baza noilor discuții ar trebui să fie negocierile dintre reprezentanții celor două țări din aprilie 2022.
Înțelegerea presupunea că Ucraina va fi de facto dezarmată și va avea forțe militare extrem de mici, incapabile să reziste unei noi agresiuni rusești, deși nu preciza că Ucraina va trebui să renunțe la patru regiuni din est.
Propunerea parafată, pe care Ucraina nu a aprobat-o niciodată, prevedea neutralitatea Ucrainei, care nu putea fi membră a niciunei alianțe militare și nu putea încheia contracte de apărare. Garanții acordului, care urmau să fie SUA, Marea Britanie, Franța, China și Belarus, ar trebui să rezilieze simultan orice acorduri care intră în conflict cu acest acord, inclusiv acordul de asistență militară.
Ucraina ar putea avea doar 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie. Rachetele sale ar trebui să aibă o rază de acțiune limitată la 40 km. De facto, vorbim de un dictat de capitulare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
