Războiul viitorului se joacă în cloud. Cum construiește NATO „coloana vertebrală” digitală a Ucrainei pentru a transforma datele în viitoarele arme letale ale câmpului de luptă

Cristian Soare |
Data publicării:

Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.

Timp de decenii, doctrinele militare s-au concentrat pe superioritatea aeriană sau pe forța brută a blindatelor. Însă invazia rusă în Ucraina a demonstrat că viteza cu care o armată poate colecta, analiza și distribui informația de pe câmpul de luptă este adesea factorul decisiv între viață și moarte, între o lovitură precisă și o risipă de resurse.

Inițiativa NATO de a construi o infrastructură cloud securizată pentru Kiev poate fi considerată o recunoaștere a faptului că datele au devenit noua „monedă” a războiului.

 

De la tranșee la servere: O nouă arhitectură de securitate

Tom Goffus, asistentul secretarului general al NATO pentru operațiuni, a dezvăluit recent planul Alianței de a lansa această infrastructură până la începutul anului 2026. Miza este uriașă: crearea unui ecosistem digital care să permită Ucrainei să partajeze în siguranță datele sensibile cu aliații săi, în cadrul noului centru comun de instruire din Polonia.

Problema actuală nu este lipsa informațiilor. Ucraina, prin inovații precum sistemul DELTA, a transformat câmpul de luptă într-o rețea de senzori interconectați. Problema este „procesarea” acestor date la nivelul NATO.

Actualele sisteme ale Alianței sunt tributare unei gândiri vechi, de tip „network-centric” (accent pus pe rețea), care adesea suferă de limitări și de o rigiditate care nu se potrivește cu ritmul frenetic al războiului hibrid.

Noua abordare este „cloud-centric” (accent pus pe cloud). Aceasta nu înseamnă doar stocare, ci capacitate de calcul și analiză distribuită. Este diferența dintre a avea o bibliotecă cu uși închise și a avea un motor de căutare instantaneu, accesibil de pe orice dispozitiv autorizat, fie că e vorba de un avion de vânătoare sau de o tabletă a unui comandant de pluton.

 

Obstacolul birocratic: Încrederea se ,,acreditează'' greu

Este fascinant de observat că, potrivit oficialilor NATO, bariera principală în calea acestui proiect nu este tehnologia, ci ''birocrația încrederii''. „Au tot echipamentul necesar pentru a face asta”, a precizat Goffus, subliniind că provocarea majoră este definirea politicilor de securitate și acreditare.

Într-o alianță cu 32 de state membre, standardizarea modului în care informațiile clasificate (Secret sau Top Secret) circulă printr-un cloud hibrid (care utilizează tehnologii comerciale, dar rămâne sub control guvernamental) este un coșmar procedural. NATO trebuie să învețe lecții rapide de la giganții tehnologici americani care operează deja cloud-uri clasificate pentru Pentagon.

Aici intervine o nuanță importantă: NATO vrea să evite greșelile trecutului, refuzând să extindă rețelele existente, care sunt un „sistem de sisteme” fragmentat și greu de interoperat.

Se dorește o construcție de la zero (greenfield), bazată pe arhitectură deschisă. Aceasta ar permite ca senzorii cumpărați de o națiune (de la diverși vendori) să poată „vărsa” datele într-un bazin comun, administrat de NATO.

 

NATO ca integrator de date

 

Această inițiativă semnalează o evoluție a rolului NATO. Alianța nu mai este doar un garant al securității teritoriale sau un furnizor de standarde pentru calibru, ci tinde să devină integratorul suprem de date (data integrator).

Viziunea expusă de Goffus este clară: națiunile individuale cumpără senzorii (drone, radare, sateliți), dar NATO oferă „coloana vertebrală” (data backbone) care dă sens acestor senzori. Fără această integrare, avem doar zgomot digital. Cu ea, avem intelligence acționabil.

Pentru Ucraina, acest cloud nu va însemna doar o stocare mai sigură. Va însemna capacitatea de a suprapune datele lor brute peste capacitățile analitice ale NATO, accelerând ciclul OODA (Observe, Orient, Decide, Act – Observă, Orientează-te, Decide, Acționează). Într-un război în care Rusia mizează pe masă și volum, singura șansă a Ucrainei este viteza și precizia informațională.

Dacă tancurile și avioanele F-16 sunt vitale pentru a ține linia frontului, acest „cloud clasificat” este vital pentru a înțelege și a anticipa mișcările inamicului. Războiul din Ucraina ne arată că, în secolul XXI, cine controlează și procesează datele, controlează câmpul de luptă.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel