Drone și agenți ruși alimentează atacuri în țările NATO, iar Europa se angajează acum în ceea ce ar fi sunat ca o fantezie completă acum doar câțiva ani - dezvoltarea de planuri pentru un contraatac, scrie Politico.
Ideile variază de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei, la atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride către Moscova, până la exerciții militare surprinzătoare conduse de NATO, potrivit a doi înalți oficiali europeni și trei diplomați ai UE.
În ultimele săptămâni și luni, drone rusești au survolat Polonia și România, în timp ce drone misterioase au provocat haos pe aeroporturi și baze militare de pe întreg continentul. Alte incidente includ bruiaj GPS, intruziuni ale avioanelor de vânătoare și navelor rusești, precum și o explozie pe o rută feroviară poloneză cheie care transporta ajutoare militare către Ucraina.
„Europa și alianța trebuie să se întrebe cât timp vom mai fi dispuși să tolerăm acest tip de război hibrid... [și] dacă ar trebui să luăm în considerare să devenim noi înșine mai activi în acest domeniu”, a declarat săptămâna trecută secretarul german al Apărării, Florian Hahn, pentru Welt TV.
Totuși, NATO este, în esență, o organizație defensivă și, în mod firesc, evită mișcările ofensive. „Răspunsurile asimetrice sunt o parte importantă a discuției”, spune un diplomat NATO, dar „nu ne vom conforma metodelor rusești”.
În schimb, alianța ar trebui să se concentreze pe demonstrarea forței și unității, spune Oana Lungescu , fostă purtătoare de cuvânt a NATO și analistă la Royal United Services Institute, cu sediul la Londra. În practică, aceasta înseamnă publicarea rapidă a unei concluzii privind existența Moscovei în spatele atacului hibrid și desfășurarea de exerciții militare neanunțate la granița Rusiei cu Lituania sau Estonia.
Atacuri hibride nu înseamnă doar cyber
În ultimii ani, Rusia a extins războiul hibrid asupra Europei:
Asasinate. A trimis asasini să ucidă oponenți politici în Marea Britanie.
Sabotaje. A fost acuzată că a sabotat depozite de arme din Europa Centrală.
Finanțarea partidelor. De asemenea, Moscova a încercat să destabilizeze UE prin finanțarea partidelor de extremă dreapta.
Dezinformare. A purtat război pe rețelele de socializare.
Influențarea alegerilor. A încercat să influențeze alegerile în țări precum România și Moldova.
Cu toate acestea, amploarea și frecvența atacurilor actuale sunt fără precedent. Globsec, un grup de experți cu sediul la Praga, a calculat că între ianuarie și iulie, peste 110 acte de sabotaj sau tentative de atac au fost comise în Europa, în mare parte în Polonia și Franța, de către persoane legate de Moscova.
Rusia vede Uniunea Europeană și NATO ca rivali, chiar dușmani - fostul președinte rus și actualul șef adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat luna trecută: „SUA este adversarul nostru”. Europa, însă, nu dorește război cu o putere nucleară, așa că trebuie să găsească o modalitate de a descuraja Moscova fără a încălca liniile roșii care ar putea duce la un conflict deschis.
Asta, susține șeful armatei suedeze, generalul Michael Claesson, nu înseamnă că ar trebui să tremurăm de frică. „Nu ne putem permite anxietatea și obsesia escaladării”, a spus el.
Până acum, răspunsul a fost consolidarea apărării. După ce dronele militare rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, NATO a anunțat o consolidare suplimentară a capacităților anti-drone și antiaeriene pe aripa estică a alianței - și UE solicită același lucru. Chiar și acest lucru înfurie la Moscova.
Demonstrație de forță. De la vorbe la fapte
Provocările frecvente ale Rusiei schimbă tonul în capitalele europene.
După ce Polonia a desfășurat 10.000 de soldați pentru a proteja infrastructura cheie, în urma sabotajului liniei de cale ferată dintre Varșovia și Kiev, premierul Donald Tusk a acuzat Moscova de implicare în „terorism de stat”.
După acel incident, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Kaja Kallas, a declarat că astfel de amenințări reprezintă un „pericol extrem” pentru blocul comunitar și că Uniunea trebuie să aibă un „răspuns ferm”.
„Toată lumea trebuie să își revizuiască procedurile de securitate”, a adăugat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski. „Rusia își intensifică în mod clar războiul hibrid împotriva cetățenilor UE.”
Săptămâna trecută, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto propunea crearea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, o unitate cibernetică cu 1.500 de oameni și personal militar nou specializat în inteligență artificială.
Până acum, țări precum Germania și România înăspresc regulile care ar permite autorităților să doboare drone deasupra aeroporturilor și a instalațiilor militare sensibile.
În același timp, serviciile naționale de securitate operează oricum într-un fel de zonă gri juridică. Unii aliați, de la Danemarca până la Republica Cehă, permit deja operațiuni cibernetice ofensive. Regatul Unit ar fi spart rețelele ISIS în 2017 pentru a obține date despre programul lor de drone.
Aliații trebuie să fie „mai proactivi în ofensiva cibernetică”, spune Braže.
În practică, aceasta înseamnă că metodele cibernetice ar putea fi folosite pentru a viza sisteme cruciale pentru mașina de război rusă, cum ar fi zona economică Alabuga din Tatarstan, unde Moscova produce drone Shahed, precum și instalații energetice sau trenuri care transportă arme, explică Filip Bryjka de la Academia Poloneză de Științe.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
