Turcia "tună" împotriva Franței în chestiunea retragerii forțelor militare din Libia

Nicolae Iordan / 18 noi 2021 / 18:06

Turcia consideră că Franța nu are dreptul să comenteze prezența militară turcă în Libia, care este prevăzută de un acord legitim încheiat cu guvernul libian. 

Aceasta este ceea ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu a declarat, miercuri, 17 noiembrie, în urma solicitării președintelui francez, Emmanuel Macron, adresate Turciei și Rusiei, de a-și retrage forțele din țara nord-africană.

În opinia liderului francez, prezența militară turcă și rusă este "nerespectuoasă față de suveranitatea Libiei".

"Avem un acord cu guvernul legitim libian, Franța nu are dreptul să vorbească despre această problemă", a declarat Cavusoglu reporterilor, la Ankara, adăugând că Parisul "are vechiul obicei de a comenta ceea ce fac alții". Ministrul a mai precizat că Turcia "vorbește doar cu Libia".

În ajunul conferinței de la Paris consacrată Libiei, desfășurată pe 12 noiembrie, forțele armate din estul Libiei au anunțat repatrierea a 300 de mercenari străini din zona lor de control, la cererea Franței.

Potrivit unui oficial militar libian, mișcarea vizează promovarea acordului, susținut de Națiunile Unite, pentru o retragere treptată a tuturor forțelor armate străine de pe teren. Cei 300 de mercenari ar fi primul grup care va părăsi țara și îndepărtarea lor ar urma să aibă loc în coordonare cu misiunea ONU în Libia pentru a preveni destabilizarea locurilor în care aceste miliții vor trebui să se întoarcă.

La eveniment, Turcia și Rusia au trimis reprezentanți de nivel inferior, demonstrând complexitatea problemei retragerii forțelor străine din țară.

Mercenarii companiei ruse Wagner au fost dislocați alături de Armata Națională Libiană (LNA), susținută nu doar de Moscova, ci și de Emiratele Arabe Unite, Egipt, Franța, Arabia Saudită și Iordania.

Fostul Guvern de Unitate Naţională (GNA) din Tripoli, pe de altă parte, a avut sprijinul politic al Italiei și Qatarului, al trupelor regulate turce în calitate de consilieri și al luptătorilor aliați sirieni ca forțe terestre. Ankara a trimis și mercenari sirieni în Libia, aparținând în principal diviziilor Sultan Murad, un grup armat de rebeli activ în războiul civil sirian, susținut de Turcia, Suleyman Shah și al-Mu'tasim, facțiune afiliată Armatei Siriene Libere, care își propune să-l răstoarne pe președintele sirian, Bashar al-Assad. Turcia le-a garantat acestor mercenari un pașaport turcesc, stimulente și un salariu lunar de aproximativ 2.000 de dolari.

La sfârșitul Conferinței de la Paris, puterile mondiale participante au cerut Libiei să respecte planul de organizare a alegerilor prezidențiale din 24 decembrie, adăugând că mercenarii străini ar trebui să părăsească țara. În plus, participanții au anunțat că vor încuraja sancțiunile împotriva oricărei persoane care dăunează procesului electoral și tranziției politice.

Acordurile numite de Cavusoglu sunt două memorandumuri de înțelegere semnate de Ankara cu guvernul anterior de la Tripoli condus de fostul prim-ministru Fajez Serraj la 27 noiembrie 2019, privind cooperarea militară și stabilirea unei zone economice exclusive în Marea Mediterană, prima stabilită vreodată între Libia și Turcia, care face încă obiectul unor dispute cu Cipru, Grecia și Franța.

Aceste acorduri au fost reînnoite la 12 aprilie de noul prim-ministru interimar de la Tripoli, Abdulhamid Dbeibah, șeful Guvernului de Unitate Națională (GNU). Turcia pare să fie, de asemenea, în fruntea managementului proiectelor de reconstrucție a Libiei, în care piața are o valoare de aproximativ 111 miliarde de dolari, depășindu-și concurenții italieni, chinezi și francezi.

 

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy