Orban prezintă alegerile parlamentare din aprilie ca o alegere între „război și pace”
13 Februarie 2026
„Treceți batalioane române Carpații”, un cântec patriotic care a însoțit Armata Română la marile evenimente din ultimele decenii, are o istorie învăluită în mister.
Nu se știe cu exactitate cine l-a compus și nici cine i-a scris versurile. Unele persoane îl atribuie compozitor pe Iosif Romulus Botto, un renumit organizator de coruri și fanfare din Transilvania din perioada interbelică. Totuși, această versiune este pusă sub semnul întrebării, dat fiind faptul că Iosif Botto, născut în 1904, avea doar 12 ani la data intrării în război când „Treceți batalioane române Carpații” era cunoscut.
Este atestat istoric faptul că în februarie 1919, membrii Legiunii Române de Voluntari Transilvăneni-Bucovineni cunoșteau o versiune a mașului.
Iar autenticitatea sa încă din anii Marelui Război este conferită și de primul vers care îl plasează în perioada Marii Uniri, dar și de versul al treilea al marșului:
Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că frații în veci vor fi frați
Un cântec de luptă, bătrân ca Unirea
Voi compatrioți ascultați
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ți copile părinții și frații
Și-apoi să mergem la război
Textul inițial de trei strofe a fost completat ulterior cu încă șase strofe.
Interesant este că și polonezii au un câtec patriotic asemănător, „Szara piechota” (Infanteria gri), apărut în 1927, a cărui mobilizare la luptă este identică cu marșul românesc. Polonezii susțin că „Szara piechota” ar fi apărut în jurul anului 1918.
Foto: Armata Română în Marele Război - Primul Război Mondial
Cert e că marșul militar „Treceți batalioane române Carpații” le-a dat curaj românilor nu doar în timpul Primului Război Mondial, dar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cântecul a răsunat pe străzile Bucureștiului în iunie 1941, când în aplauzele mulțimii, militarii români au plecat la luptă pentru eliberarea Ardealului, Basarabiei și Bucovinei.
El a fost adus în prim-plan în timpul regimului lui Ceaușescu de către poetul Adrian Păunescu în perioada „Cenaclului Flacăra”.
Astăzi, „Treceți batalioane române Carpații”, un cântec ce a fost martor sacrificiilor ostașilor români, răsună la toate paradele militare și este unul din simbolurile României.
Sursă: Național FM
Ce trebuie înţeles din NATO 3.0: Statele Unite îşi retrag sprijinul militar convențional masiv, iar Europa trebuie să devină principalul garant al propriei securități
