Președintele american nu și-a prezentat încă viziunea pentru misiunea Comandamentului European al SUA, deși mai mulți oficiali de rang înalt ai Pentagonului au declarat că Europa trebuie să se pregătească să-și gestioneze singură apărarea convențională.
Departamentul Apărării a anunțat deja că își revizuiește postura forțelor globale, sugerând o concentrare pe contracararea creșterii puterii militare a Chinei, dar încă nu a anunțat niciun plan pentru o retragere amplă din Europa în cursul acestui an.
Circumstanțele au creat îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem de o retragere americană bruscă, greu de acoperit pe termen scurt atât financiar, cât și al capacității efective de apărare.
Țările europene și-au mărit deja cheltuielile pentru apărare
Potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice, Europa ar fi nevoită să aloce între 226 și 344 de miliarde de dolari pentru a se dota cu principalele sisteme și platforme de armament convenționale cu care americanii asigură apărarea continentului, în timp ce, înlocuirea trupelor americane staționate în Europa și a celor cuprinse în planurile de apărare ale NATO în caz de conflict ar costa încă 12,3 miliarde de dolari anual.
Totuși, pentru a egala pe deplin ceea ce pot face cei aproximativ 80.000 de militari americani care operează în prezent pe întreg continentul european, se consideră că ar fi nevoie de 10 ani.
Puterea aeriană ar fi cea mai costisitoare de înlocuit, cu un preț cuprins între 88 și 125 de miliarde de dolari, componenta navală este estimată la valori cuprinse între 86 și 125 de miliarde de dolari, iar cea terestră ar costa între 51 și 93 de miliarde de dolari.
Țările europene și-au mărit deja cheltuielile pentru apărare în ultimii ani, ca răspuns la agresiunea rusă și la presiunea SUA de a îndeplini obiectivele NATO. Însă, din cauza incertitudinii cu privire la nivelul viitorului angajament al SUA, aliații cheie se pregătesc să cheltuiască semnificativ mai mult.
Germania, care s-a opus mult timp creșterii cheltuielilor militare, a atins anul trecut pragul NATO de cheltuire a 2% din produsul intern brut pentru apărare. Pe 15 mai, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul este pregătit inclusiv să îndeplinească noua cerere a lui Trump de a crește alocările la 5% din PIB.
Principala problemă este însă că, chiar și cu bugete mai mari, fabricarea de noi sisteme și dezvoltarea infrastructurii militar-industriale nu va putea fi făcută rapid sau pe termen scurt.
Pe de altă parte, posibilitatea ca Rusia să-și reconstruiască rapid armata în următoarea perioadă, dacă se ajunge la un armistițiu durabil cu Ucraina, este aproape o certitudine, având în vedere că în ultimii ani Kremlinul a redirecționat economia Rusiei majoritar către acest sector.
O ridicare a sancțiunilor și deblocare a fondurilor rusești înghețate în băncile occidentale ar fi un adevărat impuls de amplificare a industriei militare ruse puternic turate deja, în timp ce capacitatea corespunzătoare europeană este abia în faza inițială de dezvoltare.
Într-o astfel de situație, Europa ar fi extrem de vulnerabilă fără sprijinul american, iar liderii europeni dau semne tot mai clare că au înțeles acest lucru.
Reconstruirea capacității de apărare europene nu poate fi făcută însă pe termen mai mic decât mediu, perioadă pe care SUA trebuie să o susțină și, foarte probabil, o vor face. Fie și doar pentru că retragerea bruscă a trupelor și lăsarea în urmă a unei Europe descoperite ar decredibiliza total Washingtonul în fața oricărui alt aliat.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
