Conform editorilor publicației, comparând datele unui sondaj realizat de Centrul rus de cercetare a opiniei publice (VTsIOM) din anul 2000 cu cele recente, ponderea rușilor care agreează afirmația că „cetățeanul rus nu se poate descurca fără lideri puternici, fără o ‘mână de fier’, care să-i dirijeze acțiunile” a scăzut drastic: de la 80% în 2000 la 65% în prezent.
Această schimbare de optică este un barometru al evoluției sociale, reflectând două etape distincte din istoria recentă a Rusiei. La începutul anilor 2000, societatea, traumatizată de haosul economic și degradarea socială din anii ’90, tânjea după orice formă de ordine și stabilitate. Venirea la putere a lui Putin, cu promisiunea de a „ridica Rusia din genunchi” și de a impune o verticală a puterii, a îndeplinit pe deplin această cerere inițială de securitate și mândrie națională.
Analiza Nezavisimaya Gazeta sugerează că, odată ce această dorință de ordine a fost satisfăcută, o parte din populație a ajuns la o etapă de saturație. Experimentând timp de 25 de ani o conducere bazată pe forță, din ce în ce mai mulți ruși simt acum că nu mai au nevoie de un astfel de lider în viitor și, mai mult, își doresc să preia un control mai mare asupra propriilor vieți, în loc să le lase "mâinii de fier".
Paradoxul popularității: Deconectarea dintre lider și voința poporului
Deși sondajele de stat (precum cele ale VTsIOM) continuă să arate o rată de aprobare personală extrem de ridicată pentru Putin (frecvent peste 70-80%), se observă apariția unui fenomen văzut de specialiști ca un paradox al popularității, în care sprijinul ridicat pentru figura simbolică a liderului nu se traduce neapărat printr-un sprijin entuziast pentru acțiunile sale concrete sau pentru viitorul autoritarist.
Declinul sprijinului pentru necesitatea absolută a unui autocrat ar putea semnala apariția unei noi generații de cetățeni care, deși nu se opun în mod deschis regimului din cauza mediului represiv, ar prefera o structură de stat mai echilibrată. Această dorință de a delega mai puțină responsabilitate unui singur om este, în esență, un semn al unei maturizări civice silențioase.
În același timp, alte sondaje indică faptul că o mare parte a rușilor ar prefera ca autoritățile să se concentreze pe problemele socio-economice interne și nu pe cele militare sau de politică externă.
O scânteie sub stratul de cenușă
În ciuda naturii regimului Putin, care oferă puține oportunități pentru manifestarea unui activism civic independent, ziarul rus consideră că simplul fapt al acestui declin statistic este un semnal. El sugerează că există o posibilitate latentă ca numărul celor care doresc să își asume controlul asupra destinului lor să crească în viitor.
Acest curent de opinie este deosebit de relevant în contextul războiului și al mobilizării, unde cetățenii sunt confruntați cu decizii personale și sacrificii majore. Dacă stabilitatea (obținută cu prețul libertății) începe să se erodeze, cererea implicită de autonomie individuală și de reducere a dependenței față de o singură "mână forte" ar putea deveni o forță motrice pentru schimbări structurale odată ce actualul regim își va încheia mandatul.
Dar cum “scapă” cenzurii ruse astfel de analize?
„Nezavisimaia Gazeta” are un spațiu de manevră mai larg decât alte media rusești, dar independența ei nu e absolută, iar critica pe care o publică poate fi parțial calculată. Fondată la începutul anilor ’90, în ciuda numelui (nezavisimaya = independentă) gazeta a navigat constant printre constrângerile politice și economice, fiind mai degrabă o publicație de elită, cu un public mai educat și mai politic, decât nu un ziar de masă „de propagnadă”.
Proprietarul și directorul general este Konstantin Remchukov, ceea ce oferă un control editorial clar și un echilibru între interesele economice și jurnalistice. Această proprietate permite redacției să păstreze o anumită echidistanță, nefiind „presă de stat”, dar nu este nici un bastion al opoziției radicale. Critica pe care o face este adesea nuanțată, intelectuală și fără exagerări.
De partea cealaltă, este evident că există câteva motive foarte clare, dar și foarte „rusești”, pentru care Kremlinul permite existența unei publicații precum Nezavisimaia Gazeta. Nu este vorba despre o libertate reală, ci despre o combinație de utilitate politică, control inteligent și „decor democratic”.
Un regim autoritar modern nu funcționează doar cu tăcere totală. El știe că o aparență de pluralism îi întărește legitimitatea internă și externă.
Apoi, Nezavisimaia nu este un ziar de masă; este citit de birocrați, academicieni, militari, experți în geopolitică, adică exact tipul de oameni care contează în mecanismul statului. Prin articolele critice de acest nivel Kremlinul măsoară foarte bine “pulsul” elitelor, dar asigură și ventilarea nemulțumirilor întregii societăți, reușind astfel prelungirea vieții regimului.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
