Deși SAFE încurajează producția în interiorul Uniunii Europene, încă nu există garanții că România va beneficia de un procent ridicat de localizare pentru producția de MLI. În practică, este posibil să se întâmple contrariul. Rheinmetall operează deja la Zalaegerszeg, în Ungaria, o fabrică modernă de vehicule de luptă pentru infanterie, inaugurată în 2023 și sprijinită de o rețea extinsă de furnizori locali, iar la 9 octombrie anul acesta compania promova public producția sub eticheta „Made in Hungary”.
Între timp, componente esențiale precum opticele avansate, sistemele electronice și pachetele de blindaj continuă să fie produse în Germania, Austria, Slovacia și Cehia. Într-un astfel de model industrial, România riscă să devină doar un punct secundar de asamblare, cu valoare adăugată redusă și un transfer tehnologic minimal. Această dinamică reflectă diferențele din arhitectura europeană de securitate, în care Europa Occidentală păstrează avantajul tehnologic, iar statele din est rămân, în mare măsură, simple piețe dependente de echipamente și know-how extern.
O dependență industrială sau de mentenanță față de Ungaria ridică, de asemenea, semne de întrebare, având în vedere sensibilitățile istorice dintre cele două state și poziționarea geopolitică adesea imprevizibilă a Budapestei.
Strategia Națională de Apărare 2025–2030 subliniază prioritatea dezvoltării industriei naționale de apărare, pentru a consolida suveranitatea tehnologică și rolul României ca hub regional pentru producția de sisteme terestre. Un contract unic, atribuit direct unui singur furnizor prin SAFE, ar putea adânci dependența externă exact când România își propune să reducă această vulnerabilitate.
Zvonurile despre semnarea unui acord cu Rheinmetall pentru furnizarea de MLI - Lynx nu sunt confirmate. Semn de întrebare înainte de decizia finală
Mașină de luptă a infanteriei de tip Lynx. Photo source: Rheinmetall
Relatările recente potrivit cărora România ar fi luat deja decizia finală privind achiziția vehiculului de luptă Lynx nu sunt confirmate oficial. Din informațiile DefenseRomania, există într-adevăr discuții cu Rheinmetall, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie. Ministrul Economiei a subliniat că negocierile sunt în desfășurare, iar acest proces este în mod firesc unul de durată și poate fi influențat de evoluțiile politice.
Radu Miruță a precizat recent că evaluarea continuă: „După 29 noiembrie veți ști public ce va cumpăra Armata Română, nu încă de la cine, ci de la potențialii furnizori. Avem șase luni aprobate de Comisia Europeană pentru a continua negocierile fără grabă. Nu este suficient să anunțăm o nouă fabrică în România dacă aceasta nu aduce condiții avantajoase pentru România. Am mai văzut în trecut anunțuri pentru care astăzi plătim costuri serioase.”
Un obstacol major, recunoscut inclusiv în analize interne, îl reprezintă capacitatea industriei europene de a livra IFV-urile până în 2030, având în vedere blocajele actuale din lanțurile de producție. Un alt semn de întrebare, potrivit surselor noastre politice, ține de cât de mult va fi implicată industria de apărare din țară în această achiziție și modalitatea în care mașinile de luptă s-ar produce aici, nu doar asambla.
Intensificarea mesajelor publice din ultima perioadă urmărește să creeze percepția că achiziția Lynx este inevitabilă, ceea ce pune presiune suplimentară asupra decidenților. Până în prezent nu avem nicio confirmare oficială cu privire la alegerea producătorului în programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI).
Un scenariu discutat în prezent vizează o achiziție comună prin SAFE împreună cu Germania, Ungaria și posibil Ucraina. Deși atractiv la nivel teoretic, modelul ridică dificultăți majore: fiecare stat dorește un offset industrial semnificativ, iar poziționarea politică a Ungariei uneori în dezacord cu regulile UE, dar în același timp gazdă a singurei fabrici Lynx operaționale din regiune complică serios negocierile.
Pentru România, cel mai sensibil risc ar fi direcționarea a până la 3 miliarde de euro, bani împrumutați de statul român prin SAFE, către facilitățile industriale din Ungaria, în timp ce pe teritoriul național s-ar realiza doar asamblare parțială. O astfel de soluție ar genera cu siguranță reacții negative în plan intern și ar contraveni obiectivelor economice și strategice declarate de statul român.
România în fata unei decizii strategice pentru înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul
MLI-84 „Jderul”. Foto: DefenseRomania
Achiziția viitorului MLI nu reprezintă doar alegerea unei platforme de luptă, ci exprimă viziunea României asupra propriului viitor industrial, a autonomiei sale tehnologice și a poziției pe care dorește să o ocupe în arhitectura europeană de apărare. România a elaborat deja documentația pentru o procedură competitivă de achiziție, aprobată de Parlament și de CSAT, documentație care stabilește ca prioritate interesul național esențial și definește o strategie pe termen lung bazată pe localizare industrială, creare de locuri de muncă, dezvoltarea unui lanț de aprovizionare intern și investiții directe în economia românească.
MLI-ul ”Redback” / Sursa: Hanwha Aerospace
Dacă această competiție ar fi abandonată integral, iar contractul ar fi atribuit direct companiei Rheinmetall pe argumentul că bugetul nu permite altă soluție și că SAFE trebuie folosit ca atare, iar producția nu s-ar face în țară, România riscă să își piardă competitivitatea regională și să alunece într-o poziție secundară, marcată de dependență ridicată de lanțurile industriale din Ungaria și Germania.
Istoria ultimelor două secole ne arată limpede că plasarea tuturor resurselor ”într-un singur coș” nu a servit interesului național. Dacă România va apela la finanțarea prin SAFE, atunci aceste fonduri trebuie investite cu strategic pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
