Aceste două noi evenimente 'sună ca o revanşă a Serbiei - şi într-o anumită măsură a Rusiei - asupra NATO', susţine un expert occidental, citat de publicaţia menţionată. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a propus chiar să denumească aceste dispozitive cu numele piloţilor iugoslavi ucişi în luptele împotriva NATO în 1999.
Serbia a cumpărat, de asemenea, în această vară, sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune franceze Mistral 3 (MBDA). După Turcia, Rusia intenţionează la rândul său să îşi consolideze poziţia în Balcani, comentează sursa citată.
Militarii sârbi s-au școlit în Rusia
Panţîr-S1 urmează să fie livrat la începutul anului 2020, dar deja personalul sârb a fost instruit şi a putut participa la manevrele bilaterale (23-20 octombrie) pentru a-şi perfecţiona pregătirea. Prima etapă a avut loc în septembrie la Centrul de formare şi de aplicare a tehnicilor de luptă a Forţelor aerospaţiale ruse în regiunea Astrahan din Rusia. Acest antrenament în două etape a avut succes, având în vedere că trupele sârbe au doborât două ţinte la exerciţiile din 25 octombrie. Aceasta este prima oară când Moscova desfăşoară sisteme Panţîr-S1 în străinătate.
Serbia, care şi-ar dori şi sisteme antiaeriene ruse S-400, este în prezent pe cale să-şi modernizeze un lot de MiG-29 (între 6 şi 10), care i-au fost vândute se pare de Belarus.
În timpul bombardamentelor NATO, un F-117 'invizibil' a fost doborât de apărarea antiaeriană sârbă, dar aceasta nu a putut să împiedice raidurile aeriene asupra trupelor sale şi asupra Belgradului.
Vezi și: SUA, îngrijorate de posibila achiziţionare de către Serbia a unor sisteme militare ruse
