Rusia caută să creeze o alternativă a Canalului Suez prin Marea Nordului

Eduard Pascu |
Data publicării:

Blocarea luna trecută timp de aproape o săptămână a Canalului Suez de către o navă-container gigantică de 250.000 de tone a ridicat din nou problema căutării unei rute alternative pentru transportul maritim mondial.

După ce transcontainerul Ever Green s-a blocat din cauza unei furtuni de nisip în timp ce trecea prin canalul Suez pe 24 martie și a fost nevoie de șase zile pentru a-l elibera, se caută noi soluții pentru evitarea blocajului comercial, se arată într-o analiză Anadolu.

Egiptul câștigă aproximativ 5-6 miliarde de dolari venituri pe an din canal și s-a afirmat că daunele zilnice, prin eșuarea transcontainerului, date comerțului global au fost de aproximativ 10 miliarde de dolari.

Faptul că livrările de produse au fost întârziate au provocat, de asemenea, creșteri ale prețurilor mondiale la petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). 

 

Planul alternativ un nou canal Israel-Emiratele Arabe Unite

 

Un nou canal planificat de Israel și Emiratele Arabe Unite (EAU) a apărut anul trecut și prevede conectarea portului Eilat din Marea Roșie cu Marea Mediterană. Proiectul a atras criticile Egiptului.

Deși nu este utopic, proiectul israelian-EAU este estimat a fi extrem de costisitor. Potrivit experților, săparea canallului la capătului estic al peninsulei Sinai pe aproximativ 250 de kilometri și prin tăierea dealurilor înalte va necesita cel o investiție de peste 100 de miliarde de dolari.

Canalul Suez este cu o sută de kilometri mai scurt decât acest traseu, iar înălțimile rareori ajung la 100 de metri.

Egiptul poate construi un nou canal paralel cu Canalul Suez sau îl poate lărgi pe cel existent la o treime din costul proiectului israelian-EAU. Chiar dacă Israelul și Emiratele Arabe Unite insistă asupra propriului lor proiect, pare puțin probabil că vor ajunge la o înțelegere cu Egiptul.

În timp ce aproximativ 12% din comerțul maritim mondial trece prin Canalul Suez, ruta nu este indispensabilă.

Când Marea Britanie, Franța și Israelul au ocupat canalul în 1956, trecerile navelor s-au oprit pentru o vreme, dar comerțul a continuat pe altă rută. Când Israelul a ocupat canalul în războiul arab-israelian din 1967, trecerile s-au oprit din nou timp opt ​​ani.

Cel mai important motiv al folosirii acestui canal sunt costurile. Navele comerciale care merg din Asia în Europa au alternativa de a naviga prin sudul Africii. Deși această rută costă mai mult combustibil și timp, nu provoacă o criză în comerțul mondial.

 

Încălzirea Oceanului Arctic ajută Rusia

 

Pentru Rusia, Traseul Mării Nordului este esențial, nu numai din punct de vedere economic, ci și militar și strategic.

Rusia, care a plătit un preț mare, neputând folosi ruta Mării Nordului în războiul ruso-japonez din 1905, a rezolvat această problemă, cel puțin militar, având de departe cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume. Cu toate acestea, navele spărgătoare de gheață sunt scumpe și nu oferă o soluție competitivă, dar încălzirea globală a ajutat Rusia în această problemă.

Subțierea vizibilă în ultimii ani a stratului de gheață care acoperă Oceanul Arctic a redus nevoia de spărgătoare de gheață. În plus, navele comerciale au fost echipate cu capacități de spargere a gheții, permițându-le astfel să folosească ruta Mării Nordului.

O navă rusă care transporta gaz natural lichefiat de la Yamal, unul dintre cele mai mari câmpuri de gaze naturale din Rusia, pe coasta Mării Nordului către China, a făcut făcut acest traseu în perioada 27 ianuarie - 19 februarie 2020, în mijlocul iernii și fără a fi nevoie de asistență pentru spargerea gheții.

Ruta Mării Nordului nu mai este o mare periculoasă și impracticabilă așa cum a fost în secolele precedente, iar țările și companiile globale implicate în transportul maritim au început să utilizeze acest curs din ce în ce mai mult.

În 2018, președintele rus Vladimir Putin a dispus ca volumul de marfă pe ruta Mării Nordului să crească de la 30 de milioane de tone la 80 de milioane de tone până în 2024.

China a fost una dintre primele țări care a încercat această rută în scopuri comerciale și a trimis din 2013 un număr tot mai mare de nave prin Ruta Mării Nordului. 

O navă-container trebuie să navigheze de la Tokyo la Hamburg timp de aproximativ 48 de zile prin Canalul Suez, în timp ce aceeași navă are nevoie de aproximativ 35 de zile pe ruta Mării Nordului.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel