Germania răspunde Rusiei care a acuzat-o de „agendă revanșardă” și de obsesia de a „regla unele conturi istorice”
03 Februarie 2026
Astăzi, 23 octombrie, biroul de presă al NATO (nato.int) a informat că zece miniștri ai apărării din cadrul Alianței au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană (GBAD) cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune.
Miniștrii apărării din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Ungaria au semnat o scrisoare de intenție privind crearea unei soluții inovatoare de luptă împotriva atacurilor cu rachete și alte mijloace aeriene. Semnarea documentului a fost făcută online, din capitalele națiunilor participante, în marja reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.
Potrivit comunicatului dat publicității, proiectul va implementa o abordare modulară de apărare antiaeriană comună, cu raza de acțiune de la foarte scurtă la medie. În cadrul acestuia, aliații participanți “vor fi dotați cu soluții versatile și scalabile, care le vor permite să creeze pachete de forțe GBAD adaptate amenințărilor”.
O astfel de abordare va întări considerabil capacitatea aliaților participanți de a integra fără probleme module individuale naționale în pachetele de forțe multinaționale GBAD, se mai precizează în comunicat.
„Această abordare inovatoare și modulară va avea ca rezultat o creștere dramatică a flexibilității operaționale, scalabilității și interoperabilității forțelor terestre de apărare antiaeriană”, a declarat secretarul general adjunct Mircea Geoană.
Comentariul autorului: Din datele prezentate, proiectul pare a fi unul bazat pe conceptul “smart defence”, care presupune contribuții individuale complementare și beneficii comune.
Este interesant că tocmai România și Polonia, pilonii apărării flancului estic al Alianței, nu sunt implicate într-un astfel de proiect.
În ceea ce ne privește, este posibil ca situația să fie determinată de faptul că posibilitățile de apărarea antiaeriană la distanțe mici și medii ale României sunt încă deficitare. Deși s-a dorit achiziționarea unor sisteme de apărare cu rază medie și scurtă de acțiune (SHORAD), care să completeze capabilitatea dobândită prin achiziția sistemelor Patriot (cu rază mare de acțiune), acest lucru nu s-a realizat, iar armata română încă mai utilizează o serie de sisteme de apărare antiaeriană vechi, precum HAWK, "OSA-AKM" (SA-8 9K33M3) sau chiar “Kub” (SA-6 2K12M).
