Diplomația Tomahawk a lui Trump: Cum a forțat președintele SUA dialogul cu Vladimir Putin și ce se joacă la Budapesta

Gheorghiță Orjanu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV

Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după  întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.

Nemulțumit că forțele ruse au intensificat atacurile în Ucraina, inclusiv împotriva civililor, Trump a încercat să vorbească cu Putin la telefon, încă din primele zile ale lui septembrie, dar încercările sale au eșuat. Liderul american a fost pasat ca un elev de școală primară, timp de mai bine de o lună, de ”prietenul” său, Vladimir Putin.

Pentru ca liderul de la Kremlin să pună mâna pe telefon, a fost nevoie ca liderul lumii libere să anunțe că ia în calcul să trimită Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk.

Recenta convorbire telefonică Trump-Putin pare, la prima vedere, că a dezamorsat tensiunea dintre cele două țări, ambii președinți încercând să valorifice acest impuls pozitiv prin planificarea unei noi întâlniri bilaterale în următoarele săptămâni, la Budapesta în Ungaria.

Pe lângă această nouă evoluție, una de interes pentru că face posibil un nou dialog față în față ruso-american la cel mai înalt nivel, se remarcă faptul că Moscova a ascultat glasul forței – cel al rachetelor Tomahawk, și nu pe cel al rațiunii, liderul de la Kremlin ignorând anterior orice dialog despre intensificarea absurdă pe care forțele sale o fac atât pe front cât și prin lovituri în adâncimea teritoriului ucrainean.

Însă, având în vedere experiențele recente, se mai pot face aprecieri și privind la cât de mare trebuie să fie forța cu care se fac presiuni asupra Rusiei pentru că tentativele anterioare în acest sens nu au fost unele de succes. De exemplu, recentul sprijin american cu informații în loviturile ucrainene asupra sistemului de petrol și gaze rusesc nu a reușit să cheme Rusia la dialog.

 

Însă rachetele Tomahawk nu au putut fi ignorate. Oare de ce?

 

Cu această armă, forțele americane au lovit ținte în Iran, în urmă cu câteva luni. Rachetele Tomahawk au parcurs cel puțin 300 de km deasupra teritoriului iranian, fără să fie deranjate de apărarea antiaeriană, una de proveniență rusească, și au lovit țintele desemnate.

Performanța este una excepțională, iar Rusia a ținut cont de ea. Acest lucru înseamă că forțele ucrainene, cu ajutorul rachetelor Tomahawk, ar reuși, cu siguranță, să dezafecteze ținte militare rusești de nivel strategic bine apărate și chiar bine fortificate.

Aceste ținte ar depăși ca valoare chiar și rafinăriile rusești, impactul asupra războiului putând fi mai rapid și mai decisiv decât afectarea sistemului rusesc de gaze și petrol.

Un exemplu este fabrica de producție a dronelor Shaheed/Geran cu care forțele ruse lovesc inclusiv ținte civile în Ucraina. De asemenea, avioanele militare rusești trebuie mutate toate (bombardiere strategice, avioane tactice de luptă, aeronave de cercetare și transport etc.) la peste 2000 de km de Ucraina, cu consecințe negative mari asupra operațiilor de luptă.

S-ar putea crede că retorica nucleară ruseacă de dinaintea discuției telefonice Trump-Putin sau celelalte amenințări făcute de diverși oficiali au jucat un rol în faptul că liderul american nu va furniza rachete Tomahawk, Ucrainei.

Însă, Washingtonul le-a ignorat total deoarece, nu aveau nicio bază. Președintele Trump a fost foarte clar: SUA vând rachetele NATO iar NATO face ce vrea cu ele. Iar atâta timp cât aceste rachete sunt lansate de pe teritoriul Ucrainei, ele nu pot fi suspectate că sunt purtătoare de focos nuclear.

Președintele SUA, Donald Trump, inaugurează un nou tip de diplomație, cea a rachetelor Tomahawk. Deocamdată, ele au fost excluse din sprijinul pentru Ucraina dar, pot fi luate în calcul în orice moment. Mingea este acum la Moscova iar recentele ei cerințe, practic neschimbate de la întâlnirea Trump-Putin din 15 august, nu lasă prea multe opțiuni celui mai puternic om al planetei.

Trump a propus o dublă victorie, atât pentru ucraineni cât și pentru ruși, ceea ce ar însemna înghețarea frontului de acum și semnarea cel puțin a unui memorandum cum a fost cel care a dus la încetarea războiului coreean.

Moscova nu pare să înțeleagă că a primit o șansă deoarece, Washingtonul a demonstrat, pe lângă faptul că are abilitatea să aducă în joc aproape orice dorește, și că nu se mai lasă șantajat de amenințările cu războiul nuclear.

Ignorarea de către Rusia a acestei mâini întinse de SUA, poate pentru ultima dată, poate fi o sinucidere pentru regimul de la Kremlin. A-i tenta pe americani după demonstrația din Iran, ar fi un mare risc pe care și-l asumă Putin.

Ca prim avertisment, ar putea asista neputincios la distrugerea uzinei sale de drone Shaheed/Geran de la Alabuga din Tatarstan. Strategiile americane de război împotriva Chinei au nevoie urgentă de o confirmare că un Tomahawk, lansat de forțele armate ucrainene, trece nestingherit prin Rusia și dezactivează o țintă de valoare strategică. Celelalte rachete americane de atac la sol sunt și mai moderne. Apărarea antiaeriană și antirachetă a Chinei, deși are și arme autohtone, este în mare parte de origine rusească și sovietică.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel