Piranha 5, MLI-uri, Skyranger, radare. Lista completă a programelor din SAFE pentru Armata României

Guvernul României a prezentat, astăzi, lista cu cele 21 de proiecte  cu legătură directă cu Ministerul Apărării Naționale, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro.

Pe componenta de apărare antiaeriană, sunt prevăzute trei sisteme de apărare pentru completarea capacităților antiaeriene cu rază medie (MR), achiziționate în comun cu Germania, precum și două sisteme de comandă antiaeriană, realizate tot în parteneriat cu statul german.

De asemenea, alte cîteva programe de achiziții din SAFE vor fi realizate împreună cu Franța. Este vorba despre achiziția de rachete Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, precum și 12 elicoptere H225, în valoare de 850 de mlioane de euro. 

Pentru majoritatea programelor, se încearcă localizarea producției în România, într-o proporție cât mai mare.

1. Transportoare blindate 8x8 Piranha 5 -139 buc. - 761 milioane euro (produse deja în țară),
2. Platforme multifuncționale transport & logistică pe roți (foarte probabil Iveco - n.r.) - min. 1.370 vehicule - 472 milioane euro  (produse deja în țară),
3. Post integrat de comandă apărare aeriană/antirachetă -2 sisteme - 160 milioane euro  (cumpărate în comun cu Germania),
4. Sisteme cu rază foarte scurtă V‑SHORAD SKYNEX (C‑UAS / C‑RAM) - 7 sisteme - 476 milioane euro (cumpărate în comun cu Germania),
5. Sisteme cu rază foarte scurtă V‑SHORAD Skyranger 35 mm (mobile) - 2 sisteme - 330 milioane euro (cumpărate în comun cu Germania),
6. Sisteme rachete sol‑aer cu rază medie (MR) - 3 sisteme - 450 milioane euro (cumpărate în comun cu Germania). n.r - Singurele echipamente germane cu rază medie sunt sistemele IRIS-T SLM produse de Diehl,
7. Muniție 35 mm CRAM (NSPA) - 87.000 lovituri - 23 milioane euro (cumpărate în comun cu Germania),
8. Muniție 35 mm CRAM + AHEAD - 400.000 lovituri - 393 milioane euro (cumpărate în comun cu Germania),
9. Mașini de luptă ale infanteriei pe șenile (MLI) - 198 vehicule - 2,98 miliarde euro (n.r. - MLI-ul Lynx produs de germanii de la Rheinmetall pare a fi concurentul cu cele mai mari șanse),
10. Elicoptere multi‑misiune H225M - min. 12 buc. - 852 milioane euro (cumpărate în comun cu Franța),
11. Sisteme radar cu bătaie medie - 12 sisteme - 258 milioane euro (cumpărate în comun cu Franța). E vorba despre radare  din familia GM200 produse de Thales,
12. Sisteme portabile de apărare aeriană MANPAD - 231 sisteme / 934 rachete - 626 milioane euro (sistemele Mistral, cumpărate în comun cu Franța),
13. Vedete de intervenție pentru scafandri - 2 nave - 57 milioane euro,
14. Nave de patrulare maritimă (OPV) - 2 nave - 700 milioane euro,
15. Sisteme rachete navale NSM - 7 sisteme - 207 milioane euro,
16. Armament individual de infanterie (standard NATO) - 240.000 buc. - 440 milioane euro,
17. Sistem integrat de simulare reală de antrenament - 1 sistem - 94 milioane euro,
18. Platformă software C4ISR - 70 instanțe - 19 milioane euro,
19. Sisteme de lovire cu muniție loitering - 70 sisteme - 147 milioane euro,
20. Sisteme navale AA cu rază foarte scurtă (Millennium) - 2 sisteme - 36 milioane euro,
21. Sisteme drone mini‑UAS (clasa 1) - 56 sisteme (22 contractate) - 46 milioane euro.

Nu sunt ”bani gratis”, dar condițiile sunt excelente - mai ales că vorbim despre proiecte care oricum trebuiau realizate

Pașcani - Ungheni si Pașcani - Siret, secțiunea de  autostradă finanțată prin SAFE

Potrivit oficialilor români, mecanismul de finanțare are la bază un credit cu rating AAA, în timp ce România este evaluată la BBB, ceea ce face ca accesarea acestor fonduri să fie avantajoasă pentru statul român.

România are 10 ani perioadă de grație. Plățile aferente acestor împrumuturi vor începe din anul 2035, însă termenul scurt pentru realizarea achizițiilor - până în 2030 - determină Comisia Europeană să recomande achiziții în comun cu alte state membre, pentru eficientizarea procesului.

Un alt criteriu esențial impus este ca minimum 65% din valoarea produselor să fie realizată în Europa, iar componenta critică să fie deținută de statul cumpărător, astfel încât să fie eliminată dependența strategică față de furnizori din afara UE.

În ceea ce privește producția în România, aceasta va fi realizată atât de companii de stat și private din industria de apărare, cât și de companii care activează în alte domenii, precum industria auto. Acestea ar putea face tranziția către producția de componente cu destinație militară, fiind integrate în lanțuri de producție complexe.

”România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia. Această finanțare prin credite va fi folosită

• • pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro,
  • pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde euro și
  • pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde euro”, a menționat și Președinția României.

Comisia Europeană a aprobat deja primul val de finanțare, iar autoritățile române se află în etapa de finalizare a acordurilor de împrumut. Un grup de lucru interinstituțional a fost constituit, reunind reprezentanți ai Ministerului Economiei și Digitalizării, MApN, MAI, Administrației Prezidențiale, Ministerului Finanțelor, SRI, Ministerului Justiției, SIE, SPP și Ministerului Transporturilor.