Conform declarațiilor obținute de Euractiv de la un oficial al guvernului german, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au recunoscut imposibilitatea unui consens. Companiile prim-contractoare, Dassault Aviation din partea Franței și Airbus Defence and Space reprezentând Germania și Spania, s-au dovedit incapabile să negocieze o arhitectură comună.
Cum au distrus orgoliile corporatiste proiectul avionului european de generația a șasea
![]()
Disputa a vizat direct controlul asupra proprietății intelectuale și preluarea conducerii tehnologice, Dassault revendicând rolul dominant, în timp ce Airbus a cerut un parteneriat cu transfer masiv de tehnologie.
Diferențele de viziune nu au fost doar corporatiste, ci eminamente doctrinare. Forțele Aeriene Franceze au solicitat o platformă ușoară, capabilă să opereze de pe portavioane și, cel mai important pentru ele, integrată în programul național de descurajare nucleară.
În opoziție directă, Germania a solicitat un ,,avion interceptor’’ care să proiecteze ,,superioritate aeriană’’. Mai mult, cerința Berlinului de a menține compatibilitatea viitorului avion cu armamentul nuclear american contravine direct politicii de suveranitate tehnologică strictă a Parisului, care refuză deschiderea arhitecturii electronice a avionului către Statele Unite.
Deși eșecul dezvoltării în comun a unui fuzelaj de generaţia a 6-a este confirmat, ambele state încearcă să salveze componentele conexe ale programului. Cancelarul Friedrich Merz a recomandat oficial abandonarea platformei aeriene pilotate, solicitând în schimb continuarea dezvoltării FCAS sub forma unui ,,sistem de sisteme’’.
Proiectul FCAS retrogradat la o simplă rețea comună de date militare
![]()
Acest concept se referă la arhitectura digitală - așanumitul „combat cloud” - și la integrarea platformelor aeriene fără pilot (dronele „loyal wingman”). Astfel, proiectul FCAS va fi degradat de la un avion de luptă de ultimă generație la o rețea de date menită să asigure interoperabilitatea viitoarelor avioane de luptă pe care Parisul și Berlinul le vor dezvolta sau achiziționa separat.
Această decizie confirmă de altfel soluția tehnică de compromis propusă anterior de Airbus, care sugera dezvoltarea a două avioane naționale distincte, conectate printr-un software comun. Prin această manevră, cele două guverne încearcă să evite declararea unui eșec total al programului inițiat în 2017.
Fondurile cheltuite până în prezent pentru cercetare vor fi direcționate către arhitectura digitală „combat cloud”. Totuși, anularea componentei aeriene - avionul de generaţia a 6-a - reprezintă o lovitură de imagine pentru conceptul de integrare a industriei europene de apărare.
În timp ce inițiativa cuncurenta Global Combat Air Programme (GCAP) avansează, axa franco-germană demonstrează din nou că ,,suveranitatea militară națională’’ și interesele corporațiilor din domeniul apărării primează în fața necesității tactice de a standardiza forțele aeriene ale bătrânului continent.