O analiză publicată de reputatul think tank românesc New Strategy Center (NSC), semnată de George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și CEO-ul think tank-ului, reia filmul evenimentului lovirii navei Simferopol și atrage atenția asupra provocărilor cu care Armata României s-ar putea confrunta în viitorul apropiat. Analiza poate fi citită integral AICI, DefenseRomania preluând totodată principalele direcții ale brief report-ului,în rândurile ce urmează.
Dunărea: un câmp de bătălie multidomeniu. Pe unde au intrat rușii cu drone pe Dunăre?
Nava ucraineană Simferopol, înainte să fie lovită de ruși. Foto: X
Războiul din Ucraina a adus încă o premieră, care va avea consecințe asupra modului de desfășurare a războiului în domeniul naval și care ar trebui să dea serios de gândit NATO și UE, fiind o provocare pentru protecția infrastructurii critice în Marea Neagră, pe Dunăre, dar și în Marea Baltică. În dimineața zilei de 28 august, când Rusia declanșa atacul masiv împotriva Kievului soldat cu peste 20 de morți, Rusia a atacat pentru prima dată o țintă pe Dunăre folosind o dronă navală. Atacul s-a produs pe brațul Chilia, la aproximativ 200 metri de granița fluvială dintre România și Ucraina, la 24 km de vărsarea acestui braț în Marea Neagră, la 5 km în amonte de localitatea ucraineană Vylkove și 3 km în amonte de localitatea românească Periprava. Ținta a fost nava ucraineană „Simferopol”, o navă de cercetare intrată în serviciu în 2021, cu un deplasament de 1.220 tone.
Debitul mai scăzut al Dunării pe timpul verii a făcut ca nava să nu se scufunde după impact, fiind răsturnată pe o parte. Cel mai probabil „Simferopol” era folosită pentru bruiajul dronelor ruse care atacă frecvent porturile Izmail și Reni. Cele două porturi, vitale pentru exportul de cereale, au fost constant bombardate din 2023. Rușii vor să elimine aceste piedici și testează totodată reacția României, stat NATO și UE. Se ridică și ipoteza unei rețele HUMINT locale care furnizează informații pentru marcarea țintelor.
„Este greu de precizat pe unde a intrat drona din Marea Neagră, cel mai probabil pe unul dintre canalele din Ucraina care fac legătură cu
Marea. Faptul că acum Rusia reușește să folosească cu succes o dronă navală, care a parcurs o distanță mare pe Marea Neagră, fiind lansată fie din Crimeea, fie de pe o navă, și apoi o distanță apreciabilă pe canalele Deltei Dunării, arată o capacitate îmbunătățită de coordonare, comandă - control și achiziție a țintei”, arată analiza NSC.
Rusia a folosit până acum de două ori drone navale pentru a lovi ținte ucrainene: în 10 februarie 2023, asupra podului de la Zatoka, și în 28 august 2025, asupra „Simferopolului”. Ruta exactă de pătrundere este neclară, dar succesul misiunii arată o capacitate superioară de coordonare, comandă și achiziție a țintelor.
Implicații pentru România și NATO. Armata României trebuie să fie în gardă: Rusia are capacitatea de a bloca Sulina
Flotila fluvială a României, pe Dunăre. Foto: Forțele Navale Române
România nu trebuie să ignore semnalul transmis. Nu mai poate fi exclus un sabotaj cu dronă maritimă împotriva canalului Sulina sau a unei platforme din zona economică exclusivă.
Incidentul reclamă analize serioase privind: funcționarea sistemelor de avertizare timpurie, cooperarea interinstituțională (MApN, MAI), colaborarea România–Ucraina pentru a preveni noi atacuri.
„În acest moment, nu se mai poate afirma că este exclus un act de sabotaj folosindu-se o dronă maritimă pentru a bloca canalul Sulina, care este principala cale de comunicație a României pe Dunăre spre mare, sau pentru a fi afectată o platformă din zona economică exclusivă a României. Incidentul trebuie analizat cu atenție la nivelul Armatei României și la nivelul NATO. România trebuie să evalueze funcționarea sistemelor de avertizare timpurie, modul în care se desfășoară într-o asemenea situație cooperarea interinstituțională (între diversele structuri din Ministerul Apărării și Ministerul de Interne). De asemenea, România și Ucraina trebuie să colaboreze pentru a înțelege cum a fost posibil ca drona navală să pătrundă atât de mult pe unul dintre brațele Dunării, fără a fi detectată, astfel încât un nou atac să fie evitat”, atrage NSC atenția în analiză.
Un acord de încetare a focului nu ar reduce operațiunile hibride ale Rusiei, ci le-ar intensifica. Dronele navale pot fi folosite sub steag fals, fiind greu de atribuit ulterior. Rusia a testat astfel de capabilități și în Marea Baltică, prin centrul Rubikon, orientat explicit spre distrugerea infrastructurii navale critice.
În iunie 2025, UE a adoptat strategia pentru Marea Neagră, ce prevede înființarea unui Hub pentru Securitate Maritimă. Acesta ar trebui să funcționeze la Constanța, pentru monitorizare în timp real și avertizare timpurie asupra amenințărilor.
Președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat în 1 septembrie, într-o conferință cu Ursula von der Leyen la baza Mihail Kogălniceanu, disponibilitatea României de a găzdui hub-ul. România trebuie să atragă expertiza Bulgariei, a altor state UE, a Ucrainei și Turciei, precum și contribuția Franței, Italiei, Germaniei, Marii Britanii și Norvegiei. SUA ar trebui și ele implicate, pentru a susține securitatea porturilor și proiectele energetice.
Așadar, un atac cu dronă navală pe Dunăre nu este un incident izolat, ci un avertisment. El ridică probleme majore privind securitatea infrastructurii critice maritime și fluviale. Răspunsul trebuie să fie rapid: accelerarea înființării Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Constanța și consolidarea cooperării regionale în cadrul NATO și UE.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
