Parteneriatul României cu Ucraina intră într-o nouă etapă: De la drone produse în comun până la cooperare energetică | Analiză Atlantic Council

În cadrul întâlnirii, președintele României a recunoscut existența unor tensiuni istorice între cele două state, dar a subliniat că acestea s-au estompat după începutul războiului din 2022. În prezent, cele două țări își asumă responsabilități comune pentru securitatea regiunii și a cetățenilor săi.

România își consolidează rolul pe flancul estic al NATO

Vizita lui Zelenskyy a avut loc într-un context strategic relevant. Cu o zi înainte, Parlamentul României a aprobat desfășurarea unor capabilități militare americane suplimentare pe teritoriul național, inclusiv aeronave pentru realimentare în aer și sisteme de comunicații prin satelit cu rol defensiv. Aceste evoluții indică consolidarea poziției României pe flancul estic al NATO. Bucureștiul își întărește simultan relația de securitate cu Statele Unite ale Americii și cooperarea strategică cu Ucraina.

În cadrul vizitei, cei doi lideri au semnat o Declarație de Parteneriat Strategic care include cooperare în domeniul apărării, interconectări energetice, colaborare economică, educație și protecția minorităților. Potrivit autorilor analizei, includerea acestor domenii sugerează că Bucureștiul și Kievul încearcă să ancoreze relația bilaterală în interese strategice pe termen lung, nu doar în coordonarea generată de război.

Producție comună de drone în România

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei este acordul privind producția comună de drone în România. Proiectul ar urma să fie finanțat prin programul european SAFE, cu o alocare estimată la aproximativ 200 de milioane de euro.

Modelul de cooperare propus este unul nou: Ucraina aduce expertiza tehnologică dobândită pe câmpul de luptă, iar România oferă infrastructură industrială, teritoriu NATO și acces la finanțarea europeană pentru industria de apărare.

În practică, acest model marchează trecerea de la sprijin militar clasic la co-producția de tehnologii de apărare și integrarea inovației militare ucrainene în ecosistemul industrial de apărare european.

Cooperarea energetică, un pilon strategic al relației

Energia reprezintă o altă dimensiune majoră a cooperării. După ce Rusia a început, la finalul anului 2022, să atace sistematic infrastructura energetică ucraineană, România a devenit unul dintre principalii parteneri europeni ai Kievului.

Bucureștiul a susținut în cadrul ENTSO-E creșterea exporturilor de energie electrică către Ucraina și a furnizat piese și echipamente pentru repararea rețelei energetice.

În paralel, experiența României în domeniul energiei nucleare civile a contribuit la sprijinirea operatorului ucrainean Energoatom în menținerea funcționării centralelor nucleare în condiții de război.

Investițiile ucrainene în România cresc

În același timp, companii ucrainene își extind prezența în România. Cel mai mare grup energetic privat din Ucraina, DTEK, dezvoltă proiecte eoliene și solare cu obiectivul de a construi un portofoliu de aproximativ un gigawatt până în 2030.

Printre proiectele menționate se numără:

· parcul eolian Ruginoasa – 60 MW

· parcul solar Glodeni I – 53 MW

· parcul solar Văcărești – 126 MW

În același timp, compania siderurgică Metinvest a preluat fabrica Tubular Products din Iași de la ArcelorMittal. Potrivit analizei, acest cluster de investiții în energie și metalurgie ar putea fi completat în viitor de proiecte din industria de apărare.

Coridorul Vertical și viitorul energetic al regiunii

România joacă și un rol important în dezvoltarea Coridorului Vertical, o rută de transport al gazelor care ar urma să lege Grecia de Ucraina. Proiectul ar facilita exporturi suplimentare de gaz natural lichefiat din SUA către Europa de Sud-Est și ar contribui la planul Uniunea Europeană de eliminare completă a gazului rusesc până în 2027.

În acest context, proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră ar putea transforma România în principalul producător de gaze din Uniunea Europeană și într-un hub energetic regional.

România – poartă pentru reconstrucția Ucrainei

Autorii analizei subliniază că rolul României depășește sprijinul acordat în timpul războiului. Datorită poziției geografice, infrastructurii portuare și accesului la fonduri europene, România este bine poziționată pentru a deveni una dintre principalele platforme logistice pentru reconstrucția Ucrainei.

În special porturile, infrastructura feroviară și rețelele de transport ar putea deveni esențiale pentru integrarea economică regională după încheierea conflictului.