Landsbergis, care a ocupat funcția de diplomat de rang înalt al Lituaniei din decembrie 2020 până în noiembrie 2024, nu a ezitat să pună la îndoială angajamentul autoproclamatei „coaliții”. Deși a recunoscut bunele intenții, acesta a declarat: „Mă întreb de ce este atât de greu să găsim dovezi că această coaliție a doritorilor este de fapt dispusă să facă ceva semnificativ, ca să nu mai vorbim de schimbarea jocului”.
El a detaliat ceea ce percepe ca fiind un model de gesturi goale și de regres, citând punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei ca un prim exemplu.
Un punct specific de dispută evidențiat este acțiunea limitată luată împotriva „flotei fantomă” extinse a Rusiei, o rețea de nave utilizate pentru a eluda sancțiunile petroliere. Deși estimările sugerează că există aproximativ 1.000 de astfel de nave, Landsbergis a remarcat că, la momentul comentariilor sale, doar aproximativ 300 fuseseră sancționate.
Evaluările recente din mai 2025 au făcut ca UE să convină asupra celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, care include adăugarea a încă aproape 200 de nave pe lista neagră. În timp ce numărul total de nave sancționate crește, o parte semnificativă a flotei estimate pare să fie încă în funcțiune, continuând să transporte petrol rusesc la nivel mondial și permițând Moscovei să câștige sume importante de bani.
În plus față de critică la adresa politicii europene, Landsbergis a condamnat decizia UE de a reintroduce tarifele de dinainte de război pentru anumite exporturi ucrainene începând cu 6 iunie 2025. Această măsură, care revine la un sistem de contingente tarifare pentru anumite produse agricole după expirarea derogărilor temporare, se estimează că va costa Ucraina miliarde de euro în venituri pierdute - potențial între 3,3 și 3,5 miliarde de euro pe an, conform evaluărilor recente.
În opinia lui Landsbergis, această ezitare și inconsecvență percepută ar putea indica faptul că Europa „a renunțat la ideea de a apăra Ucraina și a fost de acord să realoce resurse pentru producerea de comunicate de presă care sună a progres fără a se angaja de fapt în vreun progres”.
În schimb, el a lăudat sprijinul real oferit de țările din regiunea nordică și baltică, descriindu-le drept națiuni „dispuse să se apuce de treabă” și „să ia deciziile care trebuie luate”, în ciuda faptului că primesc mai puțină atenție din partea mass-media.
Critica sa servește drept o provocare adresată liderilor occidentali, încapsulată în întrebarea sa finală: „Ați încercat de fapt să fiți alături de Ucraina?”
„Coaliția celor dispuşi": Ambiții și realități
„Coaliția celor care dispuşi”, formată în martie 2025 și condusă de prim-ministrul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron, își propune să reunească țările angajate să asigure o pace durabilă în Ucraina și să descurajeze o viitoare agresiune rusă.
Se pare că aceasta include peste 30 de națiuni membre și urmărește să coordoneze ajutorul militar în curs de desfășurare, susținând în același timp o creștere propusă de 800 de miliarde de euro a capacităților europene de apărare, de care se așteaptă să beneficieze Ucraina.
O inițiativă principală, deși ambițioasă, a coaliției este propunerea unei forțe de reasigurare. Acest plan prevede staționarea de trupe occidentale în locații strategice din Ucraina, departe de linia frontului, pentru a oferi garanții de securitate după încetarea focului.
Cu toate acestea, progresele pe acest front au fost lente. Până la jumătatea lunii mai 2025, doar Franța și Regatul Unit s-au angajat public să trimită trupe, iar componența exactă și mandatul unei astfel de forțe rămân subiecte de planificare și discuții în curs între statele membre.
Rapoartele sugerează provocări în ceea ce privește adunarea colectivă a unui număr semnificativ de trupe în acest scop. În timp ce Suedia, Danemarca și Australia și-au exprimat interesul, alte națiuni precum Polonia, Grecia și Italia ar fi refuzat să contribuie cu personal. Statele Unite nu sunt în mod oficial membre ale acestei coaliții, deși liderii europeni speră la un viitor sprijin american, pe care mulți membri îl consideră crucial pentru succesul inițiativei.
În ciuda criticilor și a obstacolelor cu care se confruntă „Coaliția doritorilor”, sprijinul european mai larg pentru Ucraina continuă sub diferite forme. De la începutul invaziei la scară largă, UE și statele sale membre au furnizat asistență financiară, umanitară și militară substanțială, în valoare totală de peste 158 de miliarde de dolari.
Pe viitor, statele membre ale UE s-au angajat să acorde un ajutor militar de peste 23 de miliarde EUR pentru 2025, cu planuri de a furniza peste 1 milion de cartușe de artilerie. De asemenea, sunt în curs de desfășurare discuții privind utilizarea veniturilor din activele rusești înghețate, ceea ce ar putea debloca alte miliarde pentru apărarea și redresarea Ucrainei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
