După eșecul din ultimele conflicte, rușii vor să facă din complexul Pantsir principalul adversar al dronelor de atac turcești

anti_aircraft_missile_system_pantsir_30790100
Conflictele din Siria, Libia și Nagorno-Karabah au reprezentat un adevărat triumf pentru dronele de atac turcești. În spațiul informațional, au apărut foarte multe știri referitoare la „neputința” complexelor de rachete și artilerie antiaeriană rusești Pantsir împotriva acestora. Poate că unele dintre aceste mesaje erau exagerate, însă cu siguranță ele nu pot fi considerate nefondate.

Inițial, complexele Pantsir-S1 au fost create ca un fel de „bodyguard” pentru sistemele de apărare antiaeriană S-300 și S-400. Acestea sunt arme cu rază scurtă de acțiune, iar gama de ținte avute în vedere pentru ele nu includea drone de atac de dimensiuni reduse și alte muniții de tip „fluture”.

În consecință, complexele Pantsir-S1 livrate la export sunt ineficiente în condiții de luptă moderne. Cu toate acestea, producătorii ruși susțin că deficiențele constatate în practica ultimelor conflicte au fost corectate la noua versiune a complexului, cu denumirea Pantsir-S2, care a început deja să fie livrată trupelor rusești.

Versiunea a doua a complexului a primit un sistem de dirijare radar și optic mult mai eficient. La aceasta a fost crescut și unghiul de ghidare vertical, ceea ce va reduce „conul mort” (n.a. - zona aeriană de deasupra complexului, care de regulă nu poate fi cercetată prin radiolocație datorită limitării mișcării antenei în plan vertical) cu până la 16%.

Reducerea distanței de interceptare a noului Pantsir la 200 de metri reprezintă o nouă caracteristică în lupta împotriva dronelor de atac, care vizează direct baza tacticii preferate de luptă a dronelor, aceea de a se apropia cât mai mult de țintă.

Încrederea producătorului rus în complexul Pantsir este în continuare mare, acesta începând deja dezvoltarea unei a treia versiuni a complexului, despre care susține că va fi dotată cu un sistem de supraveghere mai avansat, va elimina complet unghiurile moarte de deasupra complexului și va utiliza rachete antiaeriene de calibru mic pentru combaterea dronelor și a muniției hipersonice de dimensiuni mici, cu o viteză de cinci Mach.

Ofițer analist, actualmente în rezervă. Și-a dedicat o mare parte din viață serviciului militar, activând în armată timp de 30 de ani, între 1986 și 2016. În paralel cu cariera militară, în 1997 a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specializarea cehă–franceză. Din 2018, administrează blogul personal remnmilitaryblog.com, unde oferă analize și comentarii asupra evoluțiilor de securitate în zona Mării Negre, combinând experiența practică cu expertiza academică în domeniul limbilor și culturilor străine.
Alte știri de interes
x close