Eșecul instituțional și ecuația războiului hibrid rusesc care a vizat România. ,,Sistemul de avertizare timpurie'' nu a funcţionat

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Sursa foto: Davis Political Review.
Sursa foto: Davis Political Review.

Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.

Totuși, partea cea mai grăitoare ține de eșecul in materie de prevenție. Faptul că, până la momentul decisiv al anulării alegerilor, decembrie 2024, SRI, ANCOM și alte instituții nu au sesizat procurorii este mai mult decât o omisiune, este o breșă de securitate.

Procurorul General explică, într-un interviu pentru Europa Liberă, auto-sesizarea târzie a Parchetului prin lipsa capacității sale tehnice și legislative de a monitoriza și filtra spațiul online.

Alex Florența pasează explicit responsabilitatea către instituții precum ANCOM, care ar avea pârghiile de a înlătura conținutul care propaga dezinformare și de a semnala astfel de incidente.

Această dinamică relevă o problemă fundamentală: lipsa unei arhitecturi coerente de securitate hibridă. În timp ce Parchetul este organismul de reacție prin instrumentul penal, instituțiile de informații și de reglementare, precum SRI și ANCOM, ar trebui să fie sistemul de avertizare timpurie și de blocare.

Eșecul lor de a produce o sesizare înainte de colapsul electoral sugerează fie o subestimare cronică a amenințării hibride, tratată ca zgomot de fond și nu ca acțiune criminală împotriva ordinii constituționale, fie o disfuncționalitate gravă în circuitul informațional și colaborarea inter-instituțională, unde informațiile critice fie nu au ajuns la nivelul de decizie, fie nu au fost interpretate corect ca având relevanță penală.

Referința la declasificarea rapoartelor din CSAT ca momentul de pornire a acțiunilor Parchetului sugerează că decizia politică de a face publică amenințarea a precedat acțiunea justiției, o inversare problematică a rolurilor în statul de drept.

 

Dosarul Potra și extensia amenințării

 

Anunțul noului dosar privind modul în care arsenalul militar al mercenarului Horațiu Potra, trimis în judecată alături de Călin Georgescu, a ajuns în România, via Aeroportul Sibiu, mută registrul de la războiul informațional la cel al sabotajului fizic și militar.

Investigația privind implicarea unor „funcționari” în traficul de arme și muniție dinspre Congo arată că războiul hibrid nu se desfășoară doar pe internet. El vizează infiltrarea și utilizarea structurilor statale - fie că sunt instituții de reglementare, fie puncte sensibile precum aeroporturile.

Potra, cu legăturile sale neechivoce cu Federația Rusă, documentate inclusiv prin corespondență în rusă și contacte diplomatice, devine astfel veriga de legătură între campania de dezinformare online - menită să submineze încrederea în stat - și o tentativă concretă de acțiune destabilizatoare armată (tentativa de lovitură de stat).

 

Implicații politologice și de securitate

 

Declarațiile lui Florența, care plasează dosarul Georgescu ca fiind „cel mai grav caz monitorizat în ultimii 35 de ani”, ridică două mari semne de întrebare pentru clasa politică și de securitate.

În primul rând, se impune întrebarea de ce nu a fost comunicată public amenințarea mai devreme? Tăcerea Procurorului General despre subiectul războiului hibrid cu fostul președinte Iohannis, când acesta era șeful statului, indică o posibilă lipsă de prioritizare politică a amenințării sau o ruptură la vârful statului. În al doilea rând, trebuie analizat ce măsuri legislative vor urma?

Experiența eșecului instituțional din 2024 impune reforme urgente care să confere Parchetului și altor instituții instrumentele tehnice și legislative necesare pentru a acționa rapid în spațiul online.

Fără o redefinire clară a rolurilor ANCOM, SRI și Justiției în fața dezinformării, „războiul hibrid din România va continua” să găsească breșe, așa cum a avertizat și Alex Florența.

Concluzia este clară: războiul hibrid rusesc nu este un subiect exotic de presă, ci o realitate cu implicații penale și constituționale grave, care a scos la iveală o vulnerabilitate critică a sistemului de securitate românesc.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel