Bugetul apărării este atent urmărit de numeroşi vecini asiatici ai Chinei, cu care Beijingul are diferende teritoriale. În pofida scăderii veniturilor fiscale din cauza COVID-19, armata chineză va cheltui în acest an 1.268 miliarde de yuani (178 miliarde de dolari sau 163 miliarde de euro), potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor chinez, făcut public în deschiderea sesiunii anuale a parlamentului de la Beijing. Este vorba doar de o uşoară decelerare în raport cu anul trecut (+7,5%), transmite Agerpres.
"Beijingul arată astfel că prioritatea este să aibă un buget militar stabil pentru a continua modernizarea armatei", a declarat Adam Ni, specialist în armata chineză la Universitatea Macquarie din Sydney. "Creşterea cheltuielilor în domeniul apărării în pofida scăderii economice (-6,8%) în primul trimestru este un semn că China alunecă spre o cursă a înarmărilor", consideră Rory Medcalf, expert pe probleme de apărare în Asia la Universitatea naţională australiană.
China insistă asupra nevoii de a creşte solda militarilor şi de a multiplica antrenamentele acestora (ceea ce necesită mai multe muniţii şi carburant). Creşterea bugetului militar urmează în general creşterii economice, pentru care - fapt neobişnuit - niciun obiectiv în cifre nu a fost anunţat vineri pentru 2020 de către premierul Li Keqiang. Bugetul militar reflectă de asemenea ambiţia preşedintelui Xi Jinping de a crea o "armată de clasă mondială". Aceasta trece în prezent printr-o reorganizare de proporţii pentru îmbunătăţirea coordonării între forţele terestre, aeriene şi maritime şi de perfecţionare a echipamentelor sale.
Portavion concepție proprie
În ultimele 12 luni, armata chineză şi-a prezentat noua rachetă balistică intercontinentală DF-41 (cu mai multe ogive nucleare), cunoscută drept capabilă să lovească orice punct de pe teritoriul SUA. În decembrie, marina chineză a intrat oficial în posesia "Shandong", al doilea portavion al său (primul de concepţie 100% chinez) şi a unui nou distrugător ultraperformant (de tipul 055), dar și a unei nave port elicoptere.
Obiectivul marinei chineze este de a-şi consolida apărarea în faţa US Navy, ale cărei vase navighează în apropierea coastelor chineze. Mai mulţi vecini ai Chinei au cu ea dispute teritoriale, în special India (la nivelul frontierelor himalayene) şi Japonia (în Marea Chinei de Est). La începutul lunii mai, soldaţi chinezi şi indieni şi-au măsurat forţele la frontieră şi un vas de pescuit japonez a fost urmărit de nave chineze în apropierea insulelor Diaouyu/Senkaku, controlate de Tokyo, dar revendicate de Beijing.
Potrivit AFP, armata chineză este de asemenea foarte supravegheată de insula Taiwan, considerată de Republica Populară ca fiind o parte din teritoriul său, gata a fi recuperată cu forţa dacă va fi necesar. Şi, totodată, de ţările riverane Mării Chinei de Sud. Această zonă maritimă are nenumărate insule şi resurse bogate de hidrocarburi.
Dispute regionale
China şi alte naţiuni (Malaezia, Filipine, Vietnam) îşi dispută insuliţe şi recifuri, iar Washingtonul trimite cu regularitate nave de război în zonă pentru a contracara ambiţiile chineze. "În calitate de cea mai mare şi fără îndoială cea mai importantă putere militară din Asia, China este deja o ameninţare pentru SUA şi alte naţiuni din regiune în materie de echipamente militare", apreciază James Char, expert în armata chineză la Universitatea tehnologică Nanyang din Singapore. "Dar aceasta nu înseamnă că ea nu se pregăteşte să intre în război", nuanţează el. În afară de o bază militară în Djibouti şi de participarea la forţele de menţinere a păcii ale ONU, armata chineză este foarte puţin prezentă în străinătate, contrar omoloagei sale americane.
Investiții de trei ori mai mici ca SUA
De fapt, cheltuielile militare ale Beijingului rămân aproximativ de trei ori inferioare celor ale SUA. Acestea din urmă erau în 2019 primele pe plan mondial (732 miliarde de dolari), înaintea celor ale Chinei (261), Indiei (71), Rusiei (65), Arabiei Saudite (62) şi Franţei (50), potrivit Institutului internaţional de cercetare pentru pace din Stockholm (SIPRI). "Însă numai banii singuri nu sunt suficienţi", afirmă James Char. "Militarii chinezi vor avea nevoie de mulţi ani suplimentari de instrucţie pentru a-şi îmbunătăţi coeziunea, interoperabilitatea şi integrarea diferitelor servicii ale armatei".
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
