Această deteriorare este consecința unui atac cu dronă, atribuit de autoritățile ucrainene părții ruse, care a avut loc în luna februarie 2025. În acel moment drona, dotată cu o încărcătură explozivă puternică, a lovit acoperișul structurii, provocând o explozie urmată de incendiu.
Reprezentanții AIEA, conduși de directorul general Rafael Grossi, au comunicat că, deși structurile portante și sistemele de monitorizare nu au suferit daune ireversibile, scutul nu mai îndeplinește rolul său principal de a garanta că rămășițele reactorului 4 (avariat grav în 1986) sunt izolate de mediu, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind securitatea nucleară pe termen lung.
Potrivit AIEA, s-au făcut unele reparații de urgență - de exemplu lucrări provizorii la acoperiș - dar acestea nu sunt suficiente. Restaurarea completă a incintei de protecție rămâne „esențială și urgentă” pentru a preveni degradări ulterioare și pentru a asigura siguranța instalației.
Amintim că scutul de protecție a fost finalizat în 2019, după ce Uniunea Europeană și alți parteneri internaționali au strâns peste 2 miliarde de euro pentru a înlocui vechiul sarcofag provizoriu și a securiza aria de la Cernobîl. Scopul său era să prevină orice scurgere radioactivă pe durata operațiunilor de dezafectare și de siguranță pe termen lung.
Când drona a lovit scutul, la 14 februarie 2025, autoritățile ucrainene și AIEA au verificat imediat nivelurile de radiație rezultând că, la acel moment, acestea au erau “normale și stabile, fără semne de scurgere radioactivă”, fapt confirmat oficial de AIEA.
Însă faptul că acum se consideră că structura de protecție și-a pierdut funcția principală transformă Cernobîlul într-o vulnerabilitate majoră, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă, în contextul conflictului militar în desfășurare.
Lecțiile noastre
Constatarea AIEA arată în primul rând cât de fragil este echilibrul de siguranță construit cu eforturi internaționale după dezastrul din 1986: o singură dronă a reușit să compromită o construcție destinată să dureze decenii.
Aceasta, alături de instabilitatea situației de securitate din jurul centralei nucleare Zaporojie (controlată de forțele ruse), atrage atenția asupra riscului real de utilizare a instalațiilor nucleare ca ținte în războaie, un precedent extrem de periculos pentru normele internaționale privind protecția civilă și mediul.
Credibilitatea garanțiilor de securitate nucleară construite în timp începe să scadă, ceea ce ar putea genera un val de presiune socială și politică pentru revizuirea regimurilor internaționale de protecție a obiectivelor nucleare, inclusiv prin includerea explicită a lor ca „zone protejate” în convenții internaționale.
Acum, degradarea cupolei de la Cernobîl redevine un test de solidaritate internațională.
Comunitatea internațională trebuie să demonstreze că este capabilă să reacționeze rapid și să mobilizeze resurse pentru refacerera protecției. De altfel, Uniunea Europeană a dat deja primele semnale prin BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), care a fost menționată ca partener în discuțiile de finanțare a lucrărilor de restaurare. Însă refacerea cupolei cât timp războiul din Ucraina continuă poate deveni doar o acțiune repetitivă, consumatoare a resurselor europene, care cu siguranță nu ar deranja deloc Kremlinul.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
