Chestiunea Palestiniană: Ce urmează pentru Fatah?

Răzvan Munteanu / 21 ian 2021 / 11:34
EXCLUSIV

Partenerul DefenseRomania, profesorul Răzvan Munteanu, expert în politică externă și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), ne transmite o incitantă analiză despre „ofensiva diplomatică a Israelului” și ceea ce ar putea urma pentru Autoritatea Națională Palestiniană, controlată de formațiunea politică Fatah.

Israel se află într-o adevărată ofensivă diplomatică. Acordurile Abraham, care presupun normalizarea relațiilor diplomatice cu o serie de state arabe, survin într-un context geopolitic previzibil, ca răspuns al creșterii prezenței iraniene în Orientul Mijlociu și Africa.

Sigur, dinamicile regionale pot căpăta noi valențe sub noua administrație Biden, dar nu de factură fundamentală, cel puțin pe termen mediu. Totuși, cea mai importantă moștenire a politcii externe din mandatul lui Trump exclude unul dintre cei mai importanți actori implicați  în mod direct.

Ținând cont de faptul că Liga Arabă a respins cererea Autorității Palestiniene de a condamna Acordurile, în timp ce Arabia Saudită a permis survolarea spațiului său aerian de către aeronavele comerciale israeliene, care aterizează acum în Golf, liderii de la Ramallah se văd pentru prima oară înt-o nouă paradigmă de raportare a statelor arabe față de chestiunea palestinană.

Cum politica palestiniană s-a dovedit a fi falimentară în ultimele decenii, Fatah se vede acum cuprinsă într-un spațiu de manevră din ce în ce mai rigid, realitatea geopolitică arătând că rivalitatea arabo-israeliană nu mai reprezintă  demult conflictul central al Orientului Mijlociu.

De cealaltă parte, Hamas care controlează Gaza încă din 2007, a demonstrat că este captivă propriei ideologii, ceea ce face ca reapropierea sa de Hezbollah și Damasc să fie ușor facilitată de către actori precum Turcia, Qatar sau mai ales Iran. Totuși, poziția Hamas și a Jihadului Ismalic Palestinan din 2012, când cele două grupări au catalogat conflictul din Siria ca o problemă internă a țării arabe arată cum clivajul sectar din Orientul Mijlociu rămâne un instrument al afacerilor regionale.

În tot acest context, Fatah fie se va radicaliza, apropiindu-se de mișcările din Gaza, fie se va reinventa, printr-un leadership care să răspundă noilor realități.

Pe acest fond vin alegerile din acest an, în care palestinienii vor fi chemați la urne pentru prima dată după mai bine de 15 ani, urmând să voteze, conform agendei actuale, parlamentul în data de 22 mai, iar pe 31 iulie să aleagă președintele Autorității Naționale. În ciuda negocierilor actuale, este greu de crezut că Fatah și Hamas vor găsi un compromis satisfăcător de ambele părți, cu atât mai mult cu cât Hamas nu este dispusă să renunțe sub nicio formă la aripa sa militară. Un studiu recent, și printre posibilele disponibile, realizat de către Palestinian Centre for Policy and Research la finalul lui 2020, arată că liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, îl va învinge la urne pe Mahmoud Abbas.

Abbas, în vârstă de 84 de ani, va încerca legitimarea Fatah inclusiv prin creșterea tensiunilor cu Israel, anunțând astfel că va organiza alegeri inclusiv în Ierusalimul de Est, ridicând practic o minge la fileu premierului Netanyahu în cursa sa de creștere a capitalului politic.

Dacă alegerile vor avea loc în acest an, rezultatul lor va marca viitorul palestinienilor pentru următorul deceniu, viitor care oscilează în momentul de față între conflict și reconciliere. Cel din urmă este scenariul cel mai favorabil, și în ciuda aparențelor nu este imposibil de atins cu atât mai mult cu cât populația palestinană este una tânără, în marea ei parte formată din persoane sub 30 de ani,  tot mai dispuși să militeze pentru obținerea de drepturi cetățenești egale față de deja cunoscuta poziție a conflictului armat.

 

 

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy