Cazul ”Trăgătorul de la Berlin”, un asasinat comandat de Rusia?

Eduard Pascu / 04 dec 2019 / 11:28
Zelimhan Hangoșvili
Zelimhan Hangoșvili

Procuratura generală germană intenționează să preia ancheta privind uciderea cetățeanului georgian Zelmikhan Hangoșvili, un etnic cecen care a fost împușcat mortal în centrul Berlinului pe 23 august, transmite paginaderusia.

Preluarea investigațiilor de către Procuratura Generală, conform normelor, înseamnă că autoritățile germane suspectează oficial autoritățile ruse de organizarea asasinatului, scrie Deutsche Welle cu referire la Spiegel Online și Die Zeit. Investigarea unei astfel de infracțiuni intră în competența parchetului federal numai dacă există suspiciuni de implicare a serviciilor speciale ale unui alt stat.

Ministerul German de Externe și Oficiul Cancelarului Federal au subliniat anterior lipsa de informații care să confirme implicarea Rusiei în uciderea lui Hangoșvili. Dar acum, Procuratura Generală Germană pleacă de la faptul că crima putea fi ordonată de statul sau organele de stat din Republica Cecenă, scrie Süddeutsche Zeitung.

Trăgătorul de la Berlin”, cunoscut sub numele de „Vadim Sokolov”, se află în arest preventiv la poliția din Berlin și refuză să vorbească. În urma unei anchete comune, The Insider, Bellingcat și Der Spiegel au aflat numele real al asasinului și au găsit, de asemenea, noi dovezi că acesta are legături cu autoritățile ruse.

 

Dublă identitate

 

Potrivit jurnaliștilor, „Vadim Sokolov” este de fapt Vadim Nikolaevici Krasikov (născut la 10.08.1965). Până în 2015, acesta s-a aflat în urmărire federală în Rusia pentru o crimă comisă în circumstanțe similare cu asasinatul de la Berlin.

Astfel, pe 19 iunie 2013, Albert Nazranov, proprietarul unui restaurant și al unui lanț de magazine din Nalcik, în Kabardino-Balkaria, a fost împușcat mortal lângă casa sa din Moscova. Asasinul era un biciclist cu șapcă și rucsac (la fel ca în cazul lui Hangoșvili). Nazranov, care fusese deja ținta unui atentat cu 8 luni înainte, l-a împins pe bărbat de pe bicicletă și a încercat să scape. Ucigașul l-a împușcat de patru ori în cap și o dată în corp. Toată scena a fost filmată de o cameră de supraveghere.

 

 

La sfârșitul lunii ianuarie 2014, Vadim Krasikov a fost dat în urmărire federală în Rusia și internațională prin Interpol. De altfel, fotografia din arhiva Interpol i-a ajutat pe jurnaliști să stabilească că Sokolov și Krasikov sunt una și aceeași persoană. Între tmp, Krasikov a fost șters din baza de date Interpol.

Iar pe 26 iunie 2015, Krasikov a fost șters și de pe lista urmăriților din Rusia, fără ca acesta să fi fost arestat sau judecat.

 

Rusia nu suflă o vorbă

 

În ciuda cererii Germaniei, Rusia nu a furnizat nicio informație despre Krasikov, deși autoritățile ruse au la dispoziție imagini și amprentele suspectului, acestea fiind suficiente pentru a determina rapid identitatea criminalului.

Anchetatorii germani suspectează că agențiile de informații ruse l-au găsit pe Krasikov și l-au recrutat pentru ”nevoile” statului rus. În acest scop a fost creată o identitate fictivă – Vadim Sokolov. Un alt indiciu al posibilei implicări a statului rus în crima de la Berlin este numărul de fax descoperit de anchetatorii germani. „Vadim Sokolov” a intrat în UE prin Paris, solicitând o viză Schengen la consulatul francez. În acest caz, a fost utilizat un număr de fax aparținând unei companii care în trecut a cooperat cu Ministerul Apărării al Federației Ruse.

Cererea de viză a lui Vadim Sokolov indică, de asemenea, și pe angajatorul său: ”ZAO Rust”. În realitate, potrivit registrului persoanelor juridice, compania se află în proces de reorganizare. Pașaportul, în baza căruia Sokolov a intrat în Uniunea Europeană, era unul fals: el nu apare în nicio bază de date rusească, nu exista persoană cu acest nume, prenume și data nașterii. În ciuda acestui fapt, Sokolov a reușit să trecă frontiera rusă. Există doar două explicații posibile: fie polițiștii rusi de frontieră aveau ordin să-i permită plecarea în calitate de agent de informații, fie, la data plecării, 31 iulie, Sokolov era încă în baza de date și a fost ulterior ștres din ea.

 

Riscul unui nou conflict diplomatic

 

Potrivit anchetatorilor din cazul Hangoșvili, totul vorbește în favoarea unei suspiciuni de asasinat contractat de stat. Ancheta efectuată până în prezent nu a dezvăluit nicio dovadă a unui alt motiv cum ar fi legături cu lumea interlopă, ucidere săvârșită pe filiera islamistă, din răzbunare, din dușmănie, de familie sau alta, scrie Süddeutsche Zeitung.

Dacă la finalul anchetei, Parchetul General German va acuza oficial Rusia de crimă, acest lucru ar putea duce la un nou conflict diplomatic între cele două țări.

Vezi și: Lider cecen asasinat la Berlin

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.27