Cazul Japonia: Cât costă prezența trupelor americane. Tokio nu a secretizat cifrele

H.D. Hartmann / 28 ian 2021 / 08:42
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook

A venit timpul să explicăm pentru cititorii DefenseRomania mecanismele financiare de susținere de către națiunile gazdă a prezenței trupelor americane pe teritoriul acestora. Pentru că în România acest mecanism nu este public și pentru că prea multă propagandă s-a dezvoltat în ceea ce privește subiectul extrem de volatil al cheltuielilor suportate de către SUA, pentru a garanta cu trupe, securitatea aliaților săi, următorul material (publicat în presa niponă) ne arată exact cheltuielile militare japoneze pentru sprijinul prezenței americane.  

Cazul Japoniei nu diferă din punct de vedere al filosofiei de aplicarea față de cazurile celorlalte țări din lume, aliate ale SUA. Era clar tuturor specialiștilor în domeniu că tranziția dureroasă, spectaculară și unică în felul său, dintre administrația Trump și cea a lui Joe Biden va bloca negocierile pentru un nou acord cincinal cu privire la finanțarea prezenței militare SUA în insulele japoneze. Acordul expiră la sfârșitul acestui an fiscal, 31 martie 2021, iar Tokyo dorește să știe exact cât va plăti pentru a fi gazda trupelor americane. Pe lângă faptul că evoluția pandemiei covid-19 a întârziat discuțiile, Japonia a dorit însă să se asigure că negocierile cu administrația Trump vor fi recunoscute și de administrația Biden, condiție care au dus la blocarea negocierilor încă de la începutul lunii Decembrie 2020. Între timp, guvernul japonez va aproba probabil o extensie a actualului buget, pentru un an, care va fi aproximativ același cu suma din vechiul proiect cincinal.

 

Ce este sprijinul națiunii gazdă și de ce este necesar?

 

În ianuarie 1960, Japonia și SUA au semnat un tratat de securitate care a angajat SUA să apere Japonia în caz de atac, dar nu a obligat Japonia să vină în apărarea Statelor Unite. La acea dată, acest lucru însemna doar furnizarea de facilități și suprafețe de teren pentru utilizarea de către trupele americane. Cu toate acestea, în deceniile ulterioare, creșterea yenului față de dolar a dus la scumpirea prezenței militare a SUA în Japonia, astfel că o noua viziune și-a făcut locul. Iar presiunea diplomatică americană asupra Tokyo a însemnat creșterea responsabilității financiare japoneze, devenind astfel o regulă ca țara gazdă să participe la cheltuieli.

În 1978, Japonia a fost de acord să furnizeze mai mulți bani, în special pentru costurile de asistență socială legate de angajații japonezi care lucrează la facilitățile militare americane. Înalți oficiali japonezi s-au referit la aceste fonduri ca un „buget de simpatie” furnizat ca răspuns la solicitările guvernului SUA pentru o mai mare finanțare. Statele Unite nu au fost de acord cu aceasta terminologie și, deși este încă folosită astăzi, este cunoscut oficial ca sprijin al națiunii gazdă.

Ca să fim clari, înainte de 1987, sprijinul națiunii gazdă era furnizat în esență pe o bază ad hoc. În 1987, s-a convenit stabilirea oficială a sprijinului printr-o serie de acorduri de măsuri speciale (SMA). Acestea au stabilit precedente pe termen mai lung pentru tipul de cheltuieli pe care Japonia le-ar întreprinde, ca atare au dus la extinderea finanțării japoneze. Trebuie spus însă că opinia publică nu a fost încântată, manifestații monstru având loc mai ales cu ocazia unor incidente nedorite create de către soldații americani aflați pe teritoriul japonez.

 

Japonezii nu au secretizat cifrele 

 

Acordul actual a fost  semnat pentru o perioadă de cinci ani. Au enumerat categorii de cheltuieli de care ar avea grijă guvernul japonez, inclusiv o extindere în domenii precum forța de muncă și costurile sociale pentru japonezii angajați de către forțele armate americane. Actualul acord fiscal 2016-2020 solicită Japoniei să plătească salarii orare și zilnice, precum și diferite tipuri de indemnizații angajaților japonezi, în funcție de natura muncii lor. Conform documentului, Japonia plătește 100% din salariile lucrătorilor japonezi angajați de către bazele americane, urmând să fie acoperită o limită superioară de aproximativ 23.178 de angajați.

În plus, Japonia acoperă aproximativ 61% din costurile anuale ale utilităților și aproximativ 75% din costurile oricărei instruiri sau reconversii profesionale. Conform acordului fiscal 2011-2015, Japonia a plătit 188 miliarde ¥ anual, iar în baza acordului fiscal 2016-2020, această sumă a crescut la aproximativ 200 miliarde ¥ anual. În bugetul fiscal 2020, 199 miliarde ¥ vor fi cheltuite pentru sprijinul națiunii gazdă. Aceasta include 128,7 miliarde ¥ pentru costurile forței de muncă civile și 22,3 miliarde ¥ pentru costurile utilităților pentru bazele SUA, locuințe familiale și facilități de agrement.

Alte 26 de miliarde de ¥ se plătesc pentru asigurări sociale și aproximativ 21 de miliarde de ¥ vor fi cheltuiți pentru întreținerea facilității. Pentru anul fiscal 2021, bugetul propus de Ministerul Apărării include o cerere de sprijin a națiunii gazdă puțin sub 203 miliarde ¥.

 

Japonia speră la o reducere a cheltuielilor sub noua administrație Biden

 

Iată deci cifrele. Ele nu sunt mici și nu sunt secrete. Ele reflectă politica japoneză de susținere a cordonului militar american, care să îi asigure securitatea națională. Acest lucru se datorează și faptului că SUA au cerut ca Japonia să crească bugetul pe care îl cheltuiește pentru găzduirea trupelor americane. În ultimii patru ani, presiunile președintelui american Donald Trump pentru a plăti mai mult au fost deosebit de puternice.

Potrivit memoriilor fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, Trump a luat în considerare să solicite Japoniei să plătească de patru ori suma anuală începând cu 2021, când acesta a presupus că își va începe al doilea său mandat, folosind ca levier de negociere sugestia retragerii trupelor cu totul din arhipelagul nipon. Având în vedere faptul că Trump a pierdut alegerile Japonia spear la o politică mult mai relaxată a administrației Biden.

Confruntată cu creșterea costurilor de securitate socială din cauza unei populații îmbătrânite și în continuă scădere, pe fondul daunelor economice cauzate de pandemie, strategia de negociere a Japoniei a fost aceea de a încerca să convingă SUA că nu trebuie să ceară mărirea drastică a bugetului de sprijin al țării gazdă, deoarece contribuie cu finanțare și la alte proiecte, inclusiv plata unor costuri majore pentru transferul a 4.000 de marinari americani din prefectura Okinawa în Guam.

Mai mult, investiții majore s-au făcut de către Japonia în proiecte cum ar fi cooperarea cu SUA în domeniul spațial, securitatea cibernetică și securitatea regională. De aceea Japonia speră la o reducere substanțială a cerințelor maximaliste ale lui Donald Trump și continuarea unei politici echilibrate de suport a trupelor americane pe teritoriul său.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy