Asasinatele plănuite până la cel mai mic detaliu, erau îndreptate atât împotriva unor înalți diplomați romani, cât și împotriva evreilor care colaborau cu romanii. Nu de puține ori sicarii au fost numiți și ”teroriștii primului secol”.
În 66 d.Hr indignarea se transformă în revoltă. Micul Iersualim se ridică împotriva marelui Imperiu Roman. Răspunsul Romei este necruțător.
Legiunile romane conduse de Titus – viitorul împărat roman – iau cu asalt Ierusalimul în anul 70 d. Hr. Aceştia jefuiesc și incendiază marele Templu. Evenimentul are o conotație majoră întrucât pentru evrei, Templul reprezenta însăși chintesența spirituală.
În acest context împotriva Romei s-a ridicat întreaga populație a Ierusalimului. Legiunile au fost nevoite să părăsească orașul. Nu a durat mult până la izbugnirea unui război civil pentru putere între evreii moderați, care doreau dialogul cu Roma – conștineți fiind de forța Imperiului Roman – şi sicari , care optau pentru opoziție violentă. Valul de asasinate împotriva evreilor moderați revoltă polulația, care se ridică împotriva lor și îi alungă din oraș.
Sicarii se refugiază la Masada (foto), o fostă fortăreață romană, situată pe un platou înconjurat de stânci abrupte din toate pãrţile, cu vedere spre Marea Moartã. Practic o citadelă aproape imposibil de cucerit datorită poziționării geografice.
Dar Masada avea și un mare dezavantaj. Situată într-o zonă deșertică, citadela era lipsită de o sursă de apă potabilă. Iar clima și solul arid contribuiau la criza de alimente din fortăreață. Astfel, forțați de împrejurări, sicarii efectuează mai multe acțiuni de jaf și crimă în satele evreiești din apropiere.
Asediul de la Masada
Situația avea să ia sfârșit în 74 d.Hr. Legiunile romane înconjoară Masada și construiesc un zid în jurul ei pentru a bloca aprovizionare celor câteva sute de sicari aflați în fortăreață. În cele din urmă, inevitabil, romanii ajung la porțile citadelei.
Potrivit relatărilor lui Flavius Iosephus în Masada se aflau aproximativ 900 de sicari, bărbați, femei și copii. Conduși de Eleasar, aceștia nu concepeau să capituleze. În cazul unei rezistențe, deznodământul era ușor de intuit. Soarta familiilor acestora era pecetluită. Astfel, Eleasar propune o idee fără precedent până atunci în isorie: sinuciderea în masă.
Potrivit relatărilor lui Iosephus, sicarii au dat foc fortăreței, după care fiecare bărbat și-a ucis propria familie. Mai apoi, au fost aleși 10 bărbați care i-au ucis pe ceilalți. Din cei zece, unul a luat viața celorlalți nouă. Ulterior, ”ultimul sicar” s-a sinucis.
Imaginea din Masada i-a șocat până și pe nemiloșii legionari romani.
Totuși, textul lui Flavius Iosephus se dovedește problematic în mai multe aspecte. Iar dovezile arheologice care să susțină această teorie nu sunt concludente. Sinuciderea în masă de la Masada poate fi doar un mit. Sau poate nu.
În orice caz, asediul de la Masada și bătălia sicarilor – fanatici religioşi, care aparţineau mişcãrii zelote – a creat ”mitul rezistenței” la care mulți dintre cetățenii poporului ales se raportează și astăzi.
Un lucru este cert: pentru evrei, Masada este un simbol, în timp ce pentru miile de turiști străini care vizitează Țara Sfântă, Masada rămâne un important obiectiv turistic.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
