Republica Moldova trece la un nou model de securitate şi protecţie naţională bazat pe profesionalizarea armatei, digitalizarea proceselor militare şi alinierea la standardele europene, menţinând, totodată, o abordare exclusiv defensivă, relatează Agerpres.
Strategia include 12 domenii prioritare, de la apărare aeriană şi război electronic, la sustenabilitate, formarea conducătorilor militari şi comunicare strategică.
Strategia actualizează documentul din 2018 şi a fost elaborată în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina şi de ameninţările hibride din regiune. În strategie se afirmă că războiul din Ucraina a impus o reevaluare profundă a domeniului apărării, menţionându-se ameninţări concrete precum posibila extindere a agresiunii militare, prezenţa trupelor ruse în regiunea transnistreană, atacurile informaţionale şi cibernetice sau proliferarea armelor şi a tehnologiilor militare moderne.
"Strategia defineşte politici de securitate militară pe termen lung, fiind aliniată cu Strategia securităţii naţionale, cu Strategia naţională de apărare, precum şi cu tot cadrul normativ în vigoare", a menţionat la şedinţa guvernului ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.
Premierul Dorin Recean a declarat că dezvoltarea armatei naţionale este o prioritate a guvernului în pofida criticilor unor politicieni care se opun investiţiilor în apărare. El a spus că aceleaşi persoane "au menţinut armata naţională în mizerie şi dezordine timp de zeci de ani" şi că un stat slab din punct de vedere militar devine vulnerabil în faţa unui agresor.
"Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că acesta cheltuieşte 7% din PIB pentru războaie şi 32% din buget. Asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri şi oameni în Ucraina", a afirmat Recean, adăugând că guvernul de la Chişinău va continua să "investească în oameni şi în armata naţională" pentru a consolida securitatea ţării.
Strategia reafirmă neutralitatea constituţională a R. Moldova, dar nu exclude cooperarea internaţională.
Neutralitatea, se precizează în document, "nu înseamnă izolare sau renunţare la autoapărare, ci obligă statul să adopte toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, pentru a asigura independenţa şi securitatea ţării".
Modelul este similar cu cel din Austria şi Irlanda, unde participarea la exerciţii şi misiuni internaţionale este compatibilă cu statutul de neutralitate atât timp cât nu implică alianţe de apărare reciprocă.
Printre cele mai importante direcţii de acţiune figurează:
reorganizarea structurii de forţe,
profesionalizarea personalului militar,
modernizarea echipamentului şi
- digitalizarea lanţului de comandă.
Vor fi dezvoltate capacităţi de supraveghere şi reacţie aeriană, sisteme de detectare şi recunoaştere (ISTAR), precum şi structuri de război cibernetic menite să protejeze infrastructura militară şi critică a statului.
Armata va trece la un sistem modern de comandă, control şi comunicaţii (C4), iar procesul de instruire va fi aliniat la standardele occidentale.
Potrivit Radio Moldova, strategia aliniază R. Moldova la arhitectura de securitate şi apărare a Uniunii Europene. R. Moldova îşi propune să participe la misiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida UE, ONU şi OSCE, dar şi să îşi consolideze parteneriatele strategice cu România, Ucraina şi alte state membre UE.
Totodată, documentul prevede dezvoltarea industriei de apărare, modernizarea infrastructurii militare şi digitalizarea completă a proceselor de mobilizare şi gestiune a rezerviştilor.
Fondurile vor fi direcţionate cu prioritate către achiziţionarea de echipamente moderne, instruirea militarilor, digitalizare şi infrastructură logistică.
Procesul de implementare va avea loc în trei etape:
2025-2027 - investiţii în infrastructura de bază şi pregătirea personalului;
2028-2031 - achiziţii de echipamente moderne şi dezvoltarea capacităţilor proprii de mentenanţă;
2032-2035 - atingerea capacităţii operaţionale complete şi asigurarea sustenabilităţii financiare.
R. Moldova se va sprijini în modernizarea apărării sale pe asistenţă externă oferită de UE, România, SUA, NATO şi alţi parteneri, conform textului.
Specialiştii în securitate salută noua strategie, dar avertizează că resursele financiare planificate sunt insuficiente. Potrivit expertului de la WatchDog, Artur Leşcu, atingerea pragului de 1% din PIB pentru apărare abia în 2034 nu va fi suficientă pentru modernizarea reală a armatei.
"Cu siguranţă, e prea puţin. Trebuie să înţelegem că există o diferenţă enormă între poziţia noastră şi cea a ţărilor NATO. Chiar şi aceste ţări, care au o situaţie militară mult mai bună, consideră că au investit prea puţin până acum. Pe când noi, din poziţia noastră, ar trebui să investim dublu, triplu pentru a le prinde din urmă", a explicat Artur Leşcu pentru Radio Moldova.
Expertul mai afirmă că, înainte de orice, armata trebuie să devină atractivă pentru tineri."Problema fundamentală o reprezintă cadrele. Armata trebuie să fie interesantă şi din punct de vedere financiar. Oamenii îşi sacrifică timpul liber, viaţa de familie. Armata trebuie să ofere salarii şi condiţii care să-i convingă pe tineri să rămână", a punctat el.
În privinţa investiţiilor, specialistul precizează că nu este nevoie de tehnică ultramodernă, ci de dotări de bază, mai ales pentru apărarea aeriană.
R. Moldova are în prezent cea mai mică armată din Europa, cu aproximativ 6.500 de militari activi şi echipamente în proporţie de 90% de provenienţă sovietică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
