După scoatere în ilegalitate, inclusiv Partidul Comunist din România, controlat de Moscova, a organizat Congresul în Viena.
Azi, Viena se vede la fel de roșie.
Argumentul Austriei de a vota împotriva aderării României la Schengen e fals de la cap la coadă. Teoria celor 75.000 de migranți care ar fi ajuns în Austria, tranzitând România, e o minciună. Asta după ce din februarie până în noiembrie Austria aprobase, la nivel oficial, aderarea noastră.
România a demonstrat cu date clare că nu a fost tranzitată de 75.000 de migranți, dar Austria, precum un copil încăpățânat, se face că nu înțelege.
Ruta migranților e alta, e cea balcanică, adică Serbia - Ungaria - Austria. Orice om cu o hartă în mână poate sesiza cu ușurință acest fapt geografic. În plus, Serbia dăduse până recent mână liberă de tranzit migranților către state care recunosc Kosovo (România nu e printre ele).
Poziția Austriei, în contextul în care România a îndeplinit de această dată toate criteriile tehnice de aderare, e sfidătoare. De remarcat și faptul că Austria nici nu a condiționat votul privind aderarea României de programe de reforme, inclusiv în justiție, precum a făcut-o Olanda cu MCV-ul.
Politic, partidul OVP, al cancelarului austriac Karl Nehammer, e la un pas să fie învins pentru prima oară după mulți ani în landul Austria Inferioară, unde vor fi alegeri în ianuarie, de extremiștii de la FPO. Poziția Vienei poate fi explicată și prin acest scrutin legislativ.
„Viena roșie”, o capitală zguduită la cel mai înalt vârf guvernamental de scandaluri de corupție, e probabil și capitala europeană în care Federația Rusă are cea mai mare influență și unde exercită un fel de soft power. Păcatul rusesc austriac.
Ca o paranteză, Austria e țara în care fostul ministru de externe Karin Kneissl l-a avut invitat special în 2018 la nunta ei pe Vladimir Putin. Ea a fost numită apoi de ruși în consiliul de administrație al Rosneft, cea mai mare companie petrolieră a Rusiei.
Fără îndoială că actualul cancelar Nehammer nu a fost contactat pe linie directă de la Kremlin pentru a se opune aderării României, dar presiune exercitată de ruși pentru divizarea Europei prin susținerea mișcărilor extremiste, tactică prin care Moscova lucrează intens de ani la erodarea blocului european, a contat cu siguranță în mod indirect. Această strategie e una general valabilă și nu e personalizată doar în cazul Austriei. Influenței ruse i se adaugă jocurile de culise din UE.
Ce ar trebui să facă România?
Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, după anunțul oficial al Germaniei și Franței privind susținerea aderării la Schengen a României, siguri de rezultat, au jucat all in din punct de vedere politic, prezentând aderarea la Schengen ca un deziderat și un program de țară. Cu alte cuvinte, au zis hop înainte să sară gardul.
În cazul în care în Comisia JAI votul va fi unul negativ ori înfrângerea va fi amortizată prin reprogramarea rezoluției, România va fi obligată să dea un răspuns cu consecințe politice și mai ales să se pregătească de impactul cu valul de euroscepticism care o va lovi inevitabil. Singura veste bună e că nu avem alegeri în următoarea perioadă.
Notă: Textul reprezintă opinia autorului
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
