"Represiunea trebuie să înceteze. O nouă serie de sancţiuni este pe cale de a fi finalizată şi sper la adoptarea sa rapidă", a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la finalul unei reuniuni cu miniştrii afacerilor externe din UE la Bruxelles.
Acest al treilea pachet de sancţiuni urmează să fie adoptat "în a doua săptămână din decembrie" şi vizează "un număr important de persoane şi entităţi", a precizat un diplomat european.
Pregătirea acestor noi sancţiuni a fost cerută în timpul reuniunii miniştrilor de externe de la 19 noiembrie. "Am decis să adoptăm o nouă serie de sancţiuni ca răspuns la brutalitatea autorităţilor, iar ele vor viza atât indivizi, cât şi instituţii, şefi de companii", a spus Josep Borrell. "Sancţiunile vor afecta activităţile economice ale ţării", a precizat el.
UE i-a sancţionat pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko, fiul său şi 53 de membri din anturajul lor, printre care mai mulţi miniştri şi şefi ai forţelor de poliţie consideraţi responsabili de reprimarea mişcării de contestare a alegerilor prezidenţiale de la 9 august, denunţate de UE ca fiind "falsificate", transmite Agerpres.
Opoziția consideră că UE se mișcă prea lent
Lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia a deplâns faptul că Uniunea Europeană este prea lentă şi indecisă în a ajuta în mod corespunzător Belarusul, relatează luni DPA.
''În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, se pare că totul se face prea lent. Mi-ar plăcea să fie mai repede, dar încercaţi doar să deplasaţi un asemenea colos'', a declarat Tihanovskaia pentru site-ul de ştiri independent www.tut.by.
În opinia Svetlanei Tihanovskaia, Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a ajuta mişcarea de opoziţie din Belarus, în particular prin impunerea mai multor sancţiuni economice pentru a-l presa pe Aleksandr Lukaşenko să demisioneze. ''Cerem sancţiuni economice pentru că înţelegem cât de mulţi oameni suferă pentru nimic'', a spus ea în interviul pentru tut.by.
Tihanovskaia (38 de ani) s-a refugiat în Lituania după ce, potrivit rezultatelor oficiale, s-a plasat pe poziţia a doua la alegerile prezidenţiale din 9 august din Belarus, în urma lui Aleksandr Lukaşenko, aflat pe putere de 26 de ani.
După scrutinul din august, la Minsk au avut loc proteste masive în fiecare weekend. ONU a estimat că aproximativ 27.000 de protestatari au fost arestaţi până în prezent.
Uniunea Europeană a atenţionat că alegerile din Belarus nu au fost ''nici libere, nici corecte'' şi a refuzat să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko ca preşedinte actual.
Organizaţia pentru drepturile omului Viasna, care monitorizează protestele, a raportat că cel puţin 300 de oameni au fost arestaţi în timpul protestelor desfăşurate duminică în Belarus.
Citește și: UE refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarus
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
