„Nu putem lăsa istoria să se repete”, a declarat Tsahkna luni, la radioul public estonian. „Dacă suntem de acord cu agresiunea astăzi, nu vom face decât să încurajăm pași similari în viitor”.
Cuvintele sale capătă greutate în contextul semnalelor contradictorii venite de la Washington. Președintele Trump promite că va „încerca să recupereze niște teritoriu pentru Ucraina”, dar în aceeași frază vorbește despre „niște schimburi, modificări de teritoriu”.
Este exact tipul de ambiguitate diplomatică ce a precedat catastrofa din 1938, alimentând spaima capitalelor europene că soarta unui stat suveran ar putea fi negociată de două mari puteri, peste capul său.
Frontul Nordic-Baltic: „Granițele nu sunt negociabile”
Avertismentul Estoniei nu este un apel izolat, ci face parte dintr-o abordare colectivă rapidă și fermă. Duminică, opt națiuni – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia - au emis o declarație comună cu un mesaj diplomatic: „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”.
Acest front nordic-baltic a trasat o linie roșie, insistând asupra a două principii fundamentale: „Nicio decizie despre Ucraina fără Ucraina și nicio decizie despre Europa fără Europa”.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a fost de o franchețe tăioasă: „Granițele, suveranitatea și independența Ucrainei nu sunt negociabile.
De la Luhansk la Crimeea, fiecare centimetru aparține națiunii suverane a Ucrainei”. I-a făcut ecou omologul său leton, Baiba Braže, care a subliniat că „agresiunea rusă nu trebuie nici recompensată, nici justificată”, adăugând că Moscova nu a oferit „niciun singur indicator” al unei dorințe reale de pace.
Recompensa pentru agresor și mobilizarea europeană
Frica europeană este alimentată de logica evenimentelor. Termenul auto-impus de Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului a expirat fără consecințe. În loc de noi sancțiuni, Vladimir Putin primește un summit, o legitimare pe scena internațională pe care o caută cu disperare. „Când un agresor primește ce vrea, pofta lui crește”, a rezumat perfect ministrul Tsahkna.
În fața acestui risc, Europa se mobilizează puternic. Miercuri, este programată o întâlnire virtuală de urgență, coordonată de cancelarul german Friedrich Merz, la care vor participa președintele Trump, vicepreședintele J.D. Vance, lideri UE și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul: crearea unei presiuni unificate asupra Moscovei înaintea discuțiilor din Alaska.
Miza este uriașă. Așa cum a avertizat Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene, Putin dorește o întoarcere la „o metodă de modă veche... de a împărți teritorii și sfere de influență”. Întreaga diplomație europeană din aceste zile este menită să prevină coșmarul ca Alaska 2025 să devină München 1938.
O întâlnire „Churchill” sau o întâlnire „Chamberlain”?
În centrul acestei furtuni diplomatice se află principiul sacru al suveranității. Președintele Zelenski a articulat clar poziția Kievului și a Europei: „Orice decizii luate fără Ucraina sunt, în același timp, decizii împotriva păcii. Sunt decizii moarte. Nu vor funcționa niciodată”.
Pentru Estonia, Letonia, Lituania și vecinii lor, summit-ul de vineri este un test existențial, care va arăta dacă Occidentul și-a învățat lecțiile istoriei.
Așa cum a concluzionat ministrul Tsahkna, întâlnirea din Alaska va demonstra dacă vom asista la o „întâlnire Churchill” sau la o „întâlnire Chamberlain”. Cu alte cuvinte, dacă Donald Trump va alege fermitatea lui Churchill în fața tiranului sau pe cea a împăciuitorului lui Chamberlain, care a crezut că poate cumpăra pacea sacrificând libertatea altora.
Vineri, în Alaska, se va decide mult mai mult decât soarta unor teritorii. Se va decide dacă principiile care au stat la baza ordinii internaționale postbelice mai au vreo valoare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
