România își conturează strategia privind utilizarea dronelor pe Flancul Estic al NATO, mizând pe experiența de război a Ucrainei și pe tehnologia americană

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Armata ucraineană utilizează din ce în ce mai mult UAV-uri de atac. Sursa Foto: rbc.ua/Getty Images.
Armata ucraineană utilizează din ce în ce mai mult UAV-uri de atac. Sursa Foto: rbc.ua/Getty Images.

Ca răspuns la transformările rapide ale conflictelor moderne și pentru a-și întări securitatea națională, România inițiază un viraj strategic major, având ca obiectiv transformarea țării într-un centru de greutate regional în producția de drone. Această nouă direcție se bazează pe o abordare duală: pe de o parte, demararea imediată a asamblării a mii de drone printr-un parteneriat tehnologic cu o companie americană, iar pe de altă parte, explorarea unui proiect de anvergură pentru fabricarea în comun a modelelor ucrainene, testate pe câmpul de luptă, destinate atât forțelor naționale, cât și exportului european.

Cu o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina și o poziție strategică la Marea Neagră, România a avut un loc în primul rând la lecțiile brutale ale conflictului actual, unde sistemele fără pilot au remodelat câmpul de luptă.

Pentru București, dezvoltarea unei capacități autohtone robuste de producție a dronelor un ar mai trebui să fie un lux strategic, ci o necesitate fundamentală de securitate națională, menită să descurajeze agresiunea rusă și să construiască reziliență strategică.

 

Propunerea ucraineană: ,,tehnologie călită în luptă'' pentru un nou parteneriat

 

Ministerul Apărării Naționale urmează să înceapă negocierile cu omologii săi de la Kiev pentru un acord, potrivit oficialilor ministerului. Planul prevede o diviziune clară a sarcinilor: producătorii ucraineni ar furniza tehnologia și know-how-ul pentru dronele dezvoltate și perfecționate în contextul războiului, în timp ce România ar finanța și ar găzdui facilitățile de producție, posibil la uzina de armament de stat Carfil SA din Brașov.

Scopul este de a dota Forțele Armate Române cu aceste sisteme avansate și de a le exporta către alte țări europene interesate.

Acest model urmează o cale deja adoptată de națiuni precum Danemarca și Norvegia, care au inițiat proiecte similare cu Ucraina. „Nu este un plan de business extrem de complicat”, au explicat sursele noastre.

Practic, România pune la dispoziție resurse pentru construirea facilităților, Ucraina vine cu know-how, iar o parte din finanțare ar putea fi asigurată de către statele europene, au explicat oficialii MApN.

Cu toate acestea, inițiativa se confruntă cu un obstacol și anume finanțarea. Potrivit relatărilor, bugetul actual al apărării nu dispune de fondurile necesare pentru a lansa un astfel de proiect în acest an. În consecință, implementarea unui posibil acord este mai probabil să înceapă în 2026, sub rezerva aprobării unui nou buget militar.

 

Producție imediată și capacitate industrială

 

În timp ce parteneriatul ucrainean rămâne la orizont, un proiect mai realist este pe punctul de a fi lansat în această vară. Ministerul Economiei a anunțat anterior că producătorul de stat din domeniul apărării, Carfil SA, va demara asamblarea a mii de drone militare și civile la unitatea sa din Brașov. Această inițiativă este rezultatul unui acord strategic semnat pe 24 mai 2024 între România și firma americană Periscope Aviation.

Acordul implică un transfer tehnologic complet, nu doar o simplă achiziție de produse gata făcute. Obiectivul, asumat de fostul ministru al Economiei, Bogdan Ivan, este de a construi o capacitate industrială locală, cu o țintă ambițioasă de a atinge o producție anuală de aproximativ 3.500 de unități. „Linia [de producție] este montată”, a declarat Ivan în luna iunie, confirmând că prototipurile au fost deja testate.

Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică pentru Carfil, o companie cu o istorie de peste un secol în producția de muniții tradiționale și aruncătoare de grenade, care acum se reorientează către sisteme autonome.

Efortul este susținut de institute naționale de cercetare aerospațială precum INCAS și COMOTI, subliniind un impuls național coordonat.

 

O strategie europeană mai amplă

 

Bucureștiul își integrează eforturile naționale într-un cadru european mai larg. Ministrul Ivan a legat proiectul de noul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP) al UE, un fond cu o valoare potențială de până la 1,5 miliarde de euro.

România a transmis deja Comisiei Europene planurile sale privind capacitățile de producție pentru următorii zece ani, semnalându-și intenția de a deveni un furnizor cheie în cadrul bazei industriale și tehnologice de apărare a blocului comunitar.

Pe măsură ce asamblarea începe la Brașov, România nu construiește doar drone, ci construiește autonomie strategică.

Prin combinarea tehnologiei americane cu baza sa industrială și prin alinierea acestor inițiative cu noua arhitectură de apărare a Europei, România face un pas important pentru a se adapta la cerințele războiului secolului XXI și pentru a-și consolida rolul de furnizor cheie de securitate pe flancul estic vital al NATO.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel