Alături de armament, rețelele ilicite de finanțare chineză se răspândesc activ în zonele de conflict, oferind actorilor militanți nu doar mijloacele de a achiziționa arme, ci și capacitatea de a-și autofinanța economiile bazate pe extracția de elemente prețioase și pe violență.
Aceste fluxuri de capital sunt dirijate în mod deliberat prin structuri offshore opace, sisteme informale de transfer de valoare și facilitatori afiliați statului, demonstrând că finanțarea ilicită nu este o preocupare periferică, ci un motor structural esențial pentru funcționarea economiilor militarizate și pentru transferurile de arme.
De la mine la criptomonede
Existența acestor rețele este confirmată de cazuri judiciare rare, dar concludente. De exemplu, în ianuarie, o instanță din Bukavu, în estul Republicii Democrate Congo (RDC), a pronunțat o hotărâre împotriva a trei cetățeni chinezi, condamnându-i pentru operarea de concesiuni miniere ilegale și spălarea profitului prin numerar și metale prețioase.
Autoritățile au confiscat peste 400.000 de dolari și lingouri de aur, stabilind o pistă directă de la extracția de resurse la fluxurile financiare ilicite, un aspect ignorat de mass-media chineză.
Acest lucru nu este izolat: deși guvernul chinez a avertizat cetățenii cu privire la riscurile legale și de securitate din regiunea South Kivu, aceștia mențin o prezență comercială vizibilă în economia extractivă, inclusiv prin case de cumpărare și operațiuni în aur la scară mică.
Având în vedere că China este procesatorul dominant al coltanului (minereul de columbit-tantalit din care se extrag niobiul și tantalul), aurului și altor exporturi din Congo – minerale traficate prin Rwanda și Uganda – cererea finală chineză este, de fapt, legătura structurală care întreține economia de conflict. De altfel, rebelii grupării M23, sprijiniți de Rwanda și Uganda, folosesc stocuri semnificative de armament fabricat în China.
Modelul se extinde și în alte regiuni. În Africa de Vest, rețelele ilicite chineze s-au integrat în infrastructura digitală, utilizând criptomonede (precum Tether) pentru a realiza fără probleme decontări transfrontaliere. O instanță federală din Lagos, Nigeria, a ordonat confiscarea a aproximativ 223.000 de dolari în Tether de la doi cetățeni chinezi condamnați pentru fraudă și spălare de bani, confirmând un tipar de implicare chineză în frauda digitală din regiune.
Un sistem de lichidități din umbră
Extracția de mărfuri și fluxurile de arme nu sunt fenomene separate, ci părți ale unui sistem transnațional unic. În fiecare an, sute de tone de aur și cantități uriașe de lemn (lemn de trandafir) sunt scoase ilegal din Africa, destinate în mare parte Emiratelor Arabe Unite (EAU), unde cumpărătorii chinezi sunt prezenți la ambele capete ale lanțului.
EAU, deja un centru logistic esențial pentru aurul și resursele traficate, este acum legat și de re-exportul de arme fabricate în China către zone supuse embargoului ONU, precum Sudan, așa cum a confirmat o investigație Amnesty International.
Această convergență reprezintă riscul major: materiile prime extrase și armele re-exportate se mișcă pe aceleași coridoare logistice. Aurul și lemnul oferă baza financiară, transferată digital prin intermediul criptomonedelor în Africa de Vest, care, la rândul lor, facilitează achiziția de armament re-exportat.
Acest ciclu continuu asigură că valoarea extrasă din resursele africane se transformă în capacitate de mișcare a lucrurilor, consolidând și stabilizând structurile de putere ilicite în zonele unde guvernanța eșuează.
Recunoașterea acestei fuziuni este vitală, impunând abordarea coordonată a aplicării embargoului pe arme și a investigațiilor privind infracțiunile financiare, ca elemente ale unui singur sistem integrat.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
