Ocuparea Budapestei de către Armata Română. Campania militară și opinca de pe Parlament

Tudor Curtifan / 04 aug 2018 / 16:52
EXCLUSIV

Pe 4 august 1919, acum 99 de ani, Armata Română desăvârșea una din cele mai importante acțiuni din istoria sa - intrarea în Ungaria, cucerirea Budapestei și distrugerea Republicii Sovietice Ungare. 


În contextul în care la finele Primului Război Mondial, operațiunile militare se încheiaseră în noiembrie 1918, provinciile românești  Basarabia, Bucovina și Transilvania se uniseră rând pe rând cu țara-mamă, România.

Situația nu era însă deloc ușoară. Atât Rusia sovietică a lui Lenin cât și Republica Sovietică Ungară - condusă de guvernul bolșevic reprezentat de Bela Kun - refuzau recunoașterea României Mari și planificau operațiuni militare împotriva țării.

Dacă pe de o parte Rusia era scufundată într-un război civil între trupele comuniste și cele fidele vechii administrații țariste, fapt ce a împiedicat o ofensivă militară asupra României, Republica Sovietică Ungară condusă de Bela Kun a atacat Armata Regală Română în primăvara anului 1919. Desigur, Lenin îi transmitea lui Bela Kun că Armata Roșie avea să ofere sprijin trupelor bolșevice maghiare prin Basarabia, Bucovina și Galiția.

Ofensiva maghiară împotriva României Mari

În Ungaria, după ce comuniștii au reușit să proclame Republica Sovietică Ungară, Bela Kun lansează o ofensivă și atacă Cehoslovacia și România, scopul fiind recuperarea Slovaciei și Transilvaniei.

În noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, Divizia 38 de husari, Divizia de secui și gărzile roșii maghiare atacau Armata Regală Română, începând astfel războiul dintre România regală și Republica Sovietică Ungară.

Dacă Armata cehoslovacă a înregistrat o serie de înfrângeri, contraofensiva României, în doar patru zile a atins zona Munților Apuseni iar mai apoi cea a râului Tisa, granița stabilită de tratatele Marelui Război, reușind joncțiunea cu trupele cehoslovace.

Doar că pe 20 iulie trupele ungare au lansat o nouă ofensivă. De această dată riposta Armatei Române Regale avea să fie una mult mai dură și va culmina cu ocuparea Budapestei, Capitala Ungariei.

Pe 30 iulie 1919, pline de entuziasm, trupele române au trecut Tisa, spulberând în calea lor contingentele bolșevice, înaintând pe teritoriul Ungariei în dreptul localității Tiszabo,

ocuparea budapestei

Toți erau atât de plini de elan, se bucurau că trec Tisa ca să-i alunge pe bolșevici, ei doreau să ajungă la Budapesta”, nota Regina Maria în memoriile sale, în momentul în care Armata Regală Română intra pe teritoriul maghiar. Atât Regina Maria cât și Regele Ferdinand se aflau la vremea respectivă în Transilvania.

La începutul lunii august 1919, liderul bolșevic maghiar Bela Kun fuge în Austria, iar mai apoi în Rusia.

În istorie, data în care Budapesta a fost ocupată de trupele române a rămas consemnată pe 4 august 1919, în momentul în care trupele române conduse de generalul Gheorghe Mărdărescu au intrat și au defilat în Capitala Ungariei, Budapesta.

Cert e că în ziua precedentă, pe data de 3 august 1919, patru escadroane de roșiori, conduse de către colonelul Rusescu, care nu au respectat dispozițiile generalului, au continuat înaintarea spre Budapesta, unde au ajuns în seara zilei de 3 august 1919.

Aceasta este povestea ocupării Budapestei de către Armata Română Regală și eliberării Ungariei de sub jugul bolșevic.

Opinca românească de pe Parlamentul Ungariei, simbol al eliberării Transilvaniei

După ce a restabilit ordinea, Armata Română a început retragerea din Ungaria la 14 noiembrie 1919, ocupația fiind încheiată pe etape la începutul anului 1920.

La scurt timp după începerea retragerii, Ungaria avea să intre sub conducerea conservatoare a amiralului Miklos Horthy, cel care în următorii ani va instaura un regim fascist și revizionist care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial va ocupa Transilvania.

Dar fără îndoială cel mai cunoscut episod al ocupației române rămâne celebra opincă românească atârnată deasupra Parlamentului Ungariei de către un soldat român, în semn de răzbunare simbolică pentru ocuparea Bucureștiului în 1916 de către Puterile Centrale.

Însă mai mult decât orice, opinca românească de pe Parlamentul Ungariei, atârnată în 1919, simbolizează victoria României Regale în războiul pentru întregire națională și eliberarea Transilvaniei.

armata romana in budapesta

Urmărire ocupării Budapestei și eliberării Ungariei de către Armata Română

În timpul Primului Război Mondial sau a evenimentelor imediate rezultate de acesta, ocuparea Budapestei de către Armata Română rămâne singurul episod din istoria Marelui Război în care un stat din Antanta reușește ocuparea prin forță militară a unei Capitale inamice.

Victoria României Regale în războiul împotriva Ungariei, care a culminat cu ocuparea Budapestei, a dus la prăbușirea Republicii Sovietice Ungare. Coroborat cu victoria Poloniei împotriva Armatei Roșii în 1920, evenimentul a amânat timp de două decenii instaurarea bolșevismului în Europa Centrală și de Est.

Din păcate, doar a amânat și nu a stopat instaurarea comunismului, un regim care a fost mai mult decât o greșeală a Istoriei ce s-a hrănit și s-a dezvoltat cu teroare, moarte la nivel industrial și genocid. Un regim a cărui ecouri și cicatrici Europa de Est le mai simte și azi pe plan cultural, social și politic.

Articole Recomandate


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2018 - Toate drepturile rezervate.
defense.n-nxt.24