O analiză recentă a Institutului Robert Lansing avertizează că discursurile lui Orban, în special cele din Transilvania, indică o revendicare subtilă a teritoriilor pierdute prin Tratatul de la Trianon. Deși Budapesta recunoaște oficial granițele României, institutul evidențiază o „politică paralelă” de iredentism soft, manifestată printr-o serie de acțiuni bine calculate:
-Finanțarea masivă a școlilor și instituțiilor culturale maghiare din Transilvania.
-Acordarea cetățeniei și a dreptului de vot etnicilor maghiari.
-Sprijin politic pentru mișcări autonomiste, precum cele din Ținutul Secuiesc.
Analiștii numesc această abordare o „ambiguitate strategică”, menită să mobilizeze naționalismul acasă și să creeze pârghii de influență în străinătate.
Mai îngrijorător, institutul Robert Lansing avertizează că aceste acțiuni pot prefigura operațiuni hibride, de la campanii de dezinformare despre discriminarea minorităților, la interferențe politice directe în statele vecine.
Ucraina: Noul front al unui război mai vechi
În acest context regional destul de tensionat, atacurile recent la adresa Kievului capătă o nouă semnificație. Pe 4 iulie, într-un interviu pentru Kossuth Radio, Orban a acuzat direct Ucraina de orchestrarea unor operațiuni de intelligence pentru a influența alegerile din 2026 și a instala la Budapesta un guvern pro-european.
Această acuzație, pentru care nu au fost prezentate dovezi publice, reprezintă o escaladare alarmantă a tensiunilor politice. Dacă până acum Budapesta se limita la blocarea parcursului european al Ucrainei sub pretextul drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia (transliterat Zakarpattia) - un fel de ,,Ținutul Secuiesc’’, dar aflat în Ucraina - acum a trecut la acuzații de complot statal. Pentru mulți analiști, nu este decât cea mai recentă și mai zgomotoasă manifestare a strategiei regionale a lui Orbon.
Un inamic extern pentru o problemă internă
Timpul ales pentru aceste acuzații nu este întâmplător. Pentru prima dată în aproape 15 ani, partidul Fidesz al lui Orbán se simte serios amenințat din punct de vedere politic. Noul partid de opoziție, Tisza, condus de Peter Magyar, un fost membru Fidesz, a urcat spectaculos în sondaje. O cercetare din iunie 2025 publicată de Telex.hu arată că Tisza a depășit Fidesz cu 15 puncte procentuale în rândul votanților deciși să meargă la vot.
În fața acestei amenințări fără precedent, Orbán pare să recurgă la un manual de strategii consacrat: fabricarea unei amenințări externe pentru a discredita opoziția internă. Afirmația sa că Ucraina încearcă să „creeze un alt partid mare, pe lângă sau în locul celui de la guvernare” este o săgeată directă către Tisza, pe care a mai acuzat-o că ar fi o creație a Bruxelles-ului.
O "amenințare ucraineană", teză fabricată la Budapesta pentru câștig electoral
Chiar și în timp ce se apără împotriva agresiunii militare a Rusiei, Ucraina este forțată să aloce resurse pentru un conflict hibrid cu Ungaria, alimentat de premierul autoritar Viktor Orban. În ciuda faptului că promovează sloganuri despre "pace", Orban face tot posibilul pentru a scufunda societatea și statul ungar într-un conflict pe care el însuși l-a fabricat.
Pentru a-și ralia electoratul, Orban a ales să-și construiască campania pe o "amenințare ucraineană" fabricată artificial. Maghiarilor li se spune, atât prin aparatul de propagandă de stat, cât și personal de către Orbán, că toate problemele economice ale țării lor sunt legate de Ucraina și că, dacă Ucraina aderă la UE, aceasta va duce inevitabil la falimentul și colapsul statului ungar.
„Este o tactică clasică”, a declarat recent un diplomat UE sub protecția anonimatului. „Când sondajele scad, găsești un inamic extern și acuzi opoziția de trădare. Ucraina este ținta perfectă.”
Jocul Geopolitic: Pârghia Moscovei și destabilizarea unităţii europene
Această agendă servește perfect intereselor Moscovei. Fiecare fisură în unitatea NATO și UE este o victorie pentru Kremlin. Prin provocarea Ucrainei și tensionarea relațiilor cu România, două state cheie pe flancul estic, Orbán subminează eforturile de securitate colectivă.
Parlamentul European a condamnat în repetate rânduri „șantajul” Ungariei, dar mecanismul de vot unanim în chestiuni esențiale, precum extinderea UE, îi oferă lui Orban o putere disproporționată.
În ciuda acuzațiilor grave, Budapesta nu a prezentat nicio dovadă concretă. Analiști militari de la instituții precum International Institute for Strategic Studies (IISS) și Atlantic Council consideră improbabil ca Ucraina, ale cărei resurse sunt concentrate pe a face fata războiul declasat de Rusia, să-și asume riscul unei operațiuni de asemenea anvergură într-o țară NATO.
Scenariul probabil este că saga spionajului va continua să alimenteze propagandă de stat ungară până la alegerile din 2026. Pentru Viktor Orban, lupta nu este cu spionii din Kiev sau politica de la Bucureşti, ci cu cifrele din sondaje. Iar într-un astfel de război politic, în care stabilitatea regională devine un simplu pion pe tabla de șah, adevărul este adesea prima victimă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
