Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării

Conform rapoartelor publicate de The Wall Street Journal (WSJ), confirmate și de alte surse, administrația Trump a aprobat furnizarea de informații detaliate către Ucraina pentru facilitarea de lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice din interiorul Rusiei - vizând rafinării, conducte și centrale electrice.

Deși SUA a împărtășit constant informații cu Kievul, acest nou nivel de sprijin tehnic reprezintă un salt calitativ major, eliminând una dintre cele mai stricte linii roșii impuse anterior.

Scopul este cat se poate de evident: a paraliza motorul financiar al mașinăriei de război a Rusiei prin privarea Kremlinului de veniturile esențiale din exporturile de energie.

De fapt, Ucraina a derulat deja o campanie eficientă de atacuri cu drone asupra rafinăriilor, dar sprijinul direct al Washingtonului cu date de targeting prin satelit și alte sisteme de monitorizare le va permite ucrainenilor să lovească ținte mult mai adânci, mai precise și mai greu de apărat.

De la „Deal” la escaladare: Semnele iritării lui Trump

Am putea spune că această decizie vine pe fondul unei schimbări radicale de retorică a președintelui Trump. După ce a încercat, fără succes, să medieze un armistițiu și s-a declarat, inițial, partizanul unei încheieri rapide a războiului, frustrarea sa față de intransigența lui Putin a devenit evidentă.

Liderul de la Casa Albă a ajuns să numească Rusia „un tigru de hârtie” și a afirmat că Ucraina ar putea „lupta și recâștiga tot teritoriul său”.

Acțiunile concrete, cum ar fi autorizarea furnizării de informații, coroborate cu discuțiile despre posibila livrare a rachetelor de croazieră Tomahawk (cu rază de acțiune de până la 2.500 km) și Barracuda (cu rază de acțiune de aproximativ 800 km), indică faptul că schimbarea de ton s-a transformat într-o schimbare de politică. Mesajul transmis acum Moscovei nu mai este unul al negocierii conciliante, ci unul al presiunii maxime?

O capcană sau un impuls? Ce rol pot juca rachetele Tomahawk

Intenția administrației Trump pare să fie aceea de a forța Kremlinul să revină la masa negocierilor din poziție de slăbiciune, lovind în capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul.

Prin faptul că Washingtonul îndeamnă și aliații NATO să ofere un sprijin similar, se conturează o coaliție extinsă menită să intensifice presiunea asupra economiei ruse.

Totuși, livrarea de rachete Tomahawk, capabile să atingă Moscova, ar reprezenta o escaladare de neimaginat și ar testa la limită avertismentele repetate ale lui Putin, conform cărora folosirea de arme occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului rusesc ar însemna implicarea directă a NATO și a SUA în război.

Kremlinul a reacționat deja, dar pe un ton calculat, prin vocea lui Dmitri Peskov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că astfel de rachete nu ar schimba situația de pe front, dar a pus o întrebare esențială: Cine va stabili și lansa țintele? Dacă trupe americane vor fi implicate în operarea sau coordonarea acestor sisteme, linia de demarcație dintre sprijin și implicare directă devine extrem de fragilă.

În concluzie, decizia lui Trump nu este o simplă speculație. Este un act concret, cu un potențial strategic uriaș, care confirmă faptul că președintele american a trecut de la o frustrare personală la o acțiune politică de forță.

Prin încurajarea Ucrainei de a lovi reţeaua de rafinării şi conducte a Rusiei, Washingtonul nu face altceva decât să reînvie strategia de „pace prin forță”, într-o încercare disperată de a debloca negocierile, dar asumându-și riscul unei escaladări de proporții. Rămâne de văzut dacă Putin va ceda sub presiunea economică sau dacă va răspunde cu o mișcare militară care va arunca Europa într-o criză și mai profundă.