Franța se confruntă cu o criză politică de proporții. Într-un blocaj de tip mlaștină politică din care pare tot mai greu de ieșit, președintele Emmanuel Macron l-a numit din nou pe Sebastien Lecornu în funcţia de prim-ministru, la doar patru zile de la demisia acestuia.
Președintele francez Emmanuel Macron
Lecornu și-a asumat un rol de sacrificiu în contextul în care săptămâna viitoare trebuie prezentat bugetul. Însă misiunea sa este aproape imposibilă în contextul blocajelor și lipsei de susținere în Adunarea Națională a Parlamentului.
Pentru a înțelege situația, spre deosebire de România, unde Guvernul trebuie să ceară votul de învestitură în Parlament, în Franța, conform Constituției din 1958 a celei de-a Cincea Republici, Guvernul este numit de Președintele Republicii, dar fără a fi necesar un vot de învestitură în Parlament.
Totuși, orice proiect al Guvernului poate fi blocat de Adunarea Națională iar aceasta din urmă poate demite oricând guvernul prin moțiune de cenzură.
Franța se confruntă cu un deficit bugetar de 5.4% iar deciziile privind reformele, inclusiv a pensiilor, au stârnit furie în rândul populației și, cum era de așteptat, au oferit muniție electorală blocurilor din opoziție, inclusiv celor de extremă stângă și radical de dreapta sau populiste, primul bloc fiind responsabil și de mișcările de stradă care au generat violențe împotriva Guvernului.
Decizia prin care Macron a intrat în propriul coșmar de unde nu mai poate ieși. Partidul prezidențial e sufocat politic de blocurile radicale
Emmanuel Macron, sursă foto: Palatul Elysee, Administrația Prezidențială a Franței via. Emmanuel Macron Facebook
Criza actuală a fost generată de o decizie teribil de nefericită și costisitoare a președintelui Emmanuel Macron, care a decis în iunie 2024 dizolvarea Parlamentului după ce partidul prezidențial de guvernământ Renaissance (Renaștere) a fost zdrobit la urne de Rassemblement National (RN) (Adunarea Națională), partidul de dreapta populistă condus de Marine Le Pen. Acesta din urmă a câștigat europarlamentarele cu 32%, în timp ce partidul prezidențial centrist aflat la guvernare, al președintelui Macron, a înregistrat doar 14%.
Dizolvarea Parlamentului care ar fi trebuit să reseteze jocul, de fapt l-a complicat teribil de mult pentru partidul centrist Renaissance al lui Macron. De la o majoritate fragilă pe care partidul lui Macron o avea, Renaissance s-a trezit într-o situație politică aproape imposibilă.
Marine Le Pen / Agerpres
Căci alegerile parlamentare ce au urmat au fost câștigate de blocul Noul Front Popular, condus de partidul de extremă stângă Franța Nesupusă a lui Jean-Luc Melenchon, iar RN, partidul lui Le Pen a obținut un număr record de locuri în noul Parlament.
Astfel, partidul centrist al președintelui Macron împreună cu aliații săi s-au trezit în situația de a fi departe de o majoritate în Parlament. Pentru că o alianță între stânga și dreapta radicale e imposibilă, partidul lui Macron a rămas la guvernare, dar fără o majoritate în Parlament, orice decizie fiind blocată politic, de aici și valul de demisii ai prim-miniștrilor numiți de președintele Macron.
Situația e chiar mai complicată în contextul în care popularitatea președintelui Emmanuel Macron e la un minim istoric de aproximativ 15%, fapt pentru care și dreapta clasică, Partidul Republican, se disociază și face opoziție din interior.
Sufocat politic între două blocuri de opoziție, în imposibilitatea de a forma o coaliție cu partidul condus de Marine Le Pen, Emmanuel Macron nu poate da guvernarea nici blocului de extremă stângă condus de Jean-Luc Melenchon, o decizie care ar echivala cu câștigarea alegerilor prezidențiale din 2027 de Marine Le Pen sau de tânărul ei discipol carismatic, cu priză electorală, Jordan Bardella.
Marine Le Pen și Jordan Bardella; Photo source: Marine Le Pen @OfficialFacebook
O nouă dizolvare a Parlamentului ar însemna o sinucidere politică pentru partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron, care se confruntă cu cereri tot mai vocale de demisie.
În tot acest context, Macron și partidul său centrist Renaissance (Renaștere) sunt obligați să navigheze, ținuți în viață „pe aparate” din perspectivă politică, prin criza politică generată de decizia nefericită a președintelui de a dizolva Parlamentul în iunie 2024.
Iar perspectivele la urne pentru Renaissance (Renaștere) în alegerile 2027 par imposibil de atins, în cazul în care vor supraviețui politic până atunci.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
