Inteligenţa artificială şi impactul asupra activităţii de intelligence

Cristian Soare / 14 mai 2020 / 13:11
Sursa foto: maximizedigital.com
Sursa foto: maximizedigital.com

Inteligența este un termen dificil de definit și pentru fiecare dintre noi poate însemna multe lucruri diferite. De fapt, ea a împărțit comunitatea științifică în multe părţi, zeci de ani la rând, iar controversele încă există asupra definirii sale exacte și a formei de măsurare. 

Comunitatea ştiintifică răspunde în mod clar că acest termen nu au fost încă definiti precis și că este greu să vorbim despre ceva care nu a fost definit cu exactitate. Totusi, pentru a fi cat mai aproape de adevar, inteligenţa a primit câteva definiţii.

Inteligența umană reprezintă calitatea mentală care se bazează pe abilitățile de a învăța din experiență, de a se adapta la noi situații, de a înțelege și de a trata concepte abstracte și de a folosi cunoștințele pentru a manipula mediul inconjurator . Prin inteligență se mai poate intelege şi abilitatea generală de rezolvare a problemelor cognitive. O abilitate mentală implicată în raționament, perceperea relațiilor și analogiilor, calculul şi învățare rapidă. De exemplu, într-un simpozion din 1921, doi psihologii americani, Lewis M. Terman și Edward L. Thorndike au încercat sa dea fiecare o definiție deosebită a inteligenței. Terman a accentuat ideea că inteligenţa reprezintă abilitatea de a gândi abstract, iar Thorndike spunea că inteligenţa este capacitatea de învățare și abilitatea de a oferi răspunsuri cat mai bune la întrebări.

 

Primi paşi către inteligenţa artificială

La mai puţin de patruzeci de ani de la simpozionul celor doi psihologi americani, oamenii de ştiinţa încep cercetarile în domeniu inteligeței artificiale (AI). Cercetarile din anii 50' aveau ca scop rezolvarea problemelor matematice și metodelor de calcul simbolice.

Ideea de a pune inteligenţa artificială să rezolve probleme compleze i-a venit lui Alan Turing, un tânăr britanic care în 1950, în lucrarea ,,Computing Machinery and Intelligence'' a cercetat posibilitatea matematică a inteligenței artificiale. Turing a sugerat că oamenii folosesc informații disponibile, precum și motive pentru a rezolva problemele și a lua decizii, întrebandu-se de ce nu pot mașinile să facă acest lucru?. Conceptul propus de Turing avea să prindă viaţă cinci ani mai târziu datorită a trei cercetătorii. Herbert Simon, Allen Newell și John Shaw au creat între anii 1955-1956, Teoretician Logic, primul program special conceput pentru a imita abilitățile unei ființe umane de a rezolva probleme.

Termenul de inteligență artificială a fost inventat în 1956, cu ocazia prezentarii primului proiect de inteligență artificială ,,Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence'', gazduit de oamenii de ştiintă John McCarthy și Marvin Minsky. În anii 1960, Departamentul de Apărare al SUA a manifestat interes pentru AI și a început să dezvolte computere care să imite raționamentul uman. Astfel, Agenția Proiectelor de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA) a finalizat proiectele de cartografiere stradală în anii 1970. DARPA a produs şi primi asistenți personali inteligenți în 2003, cu mult înainte ca Siri, Alexa sau Cortana să apară.

Inteligența artificială este o ramură a științei informatice care are ca scop crearea de mașini inteligente. AI a devenit o parte esențială a industriei tehnologice şi nu numai. Cercetarea asociată cu inteligența artificială este foarte tehnică și specializată. Problemele de bază ale inteligenței artificiale sunt programarea computerelor pentru anumite trăsături precum: cunoştinţe, raţionament, rezolvarea problemelor, percepţie, învăţare şi planificare.

 

Tehnologia cunoașterii este o parte esențială a cercetării AI

Mașinile pot acționa adesea și reacționează ca oamenii numai dacă au şi primesc informații abundente referitoare la tot ceea ce ne înconjoară pe noi toţi. Inteligența artificială trebuie să aibă acces la obiecte, categorii, proprietăți și relații între ele pentru a implementa ingineria cunoașterii.

Inteligenţa artificială este cunoscută astăzi sub numele de narrow AI (or weak AI) , deoarece a fost gândită cu scopul de a îndeplini sarcini restrânse (recunoaștere facială, căutări pe internet sau conducerea unei mașini). Cu toate acestea, obiectivul pe termen lung al multor cercetători este de a crea general AI (AGI or strong AI). În timp ce narrow AI poate depăși performanța omului, indiferent de sarcinile sale specifice, cum ar fi șahul, jocul GO sau rezolvarea unor ecuații matematice complexe, AGI ar avea în viitor capacitatea de al depăși pe om la aproape toate sarcinile cognitive. AGI mai este cunoscută și sub denumirea de inteligență generală artificială, este un sistem AI cu abilități cognitive umane generalizate, astfel încât atunci când îi este prezentată o sarcină necunoscută, are suficientă inteligență pentru a găsi o soluție.

Cercetările din domeniul inteligenței artificiale (AI) au demonstrat progrese tehnice semnificative în ultimii ani, mult mai repede decât se anticipase anterior. Din cate se pare, tendinţele sunt ca acest progres rapid va continua și chiar va accelera. Capacitățile existente în AI au un potențial semnificativ pentru securitatea națională. De exemplu, tehnologia de învățare a mașinilor existente ar putea permite un grad ridicat de automatizare în activitățile cu forță de muncă intensă, cum ar fi analiza imaginilor prin satelit și apărarea cibernetică. Cercetările viitoare în AI au potențialul de a oferi o tehnologie revoluționară pentru securitatea națională, la fel cum au fost armele nucleare, aeronavele, computerele și biotehnologia. Fiecare dintre aceste tehnologii au produs schimbări semnificative în strategia, organizarea, prioritățile și resursele alocate comunității de securitate națională. Cercetarile arată că progresele viitoare în AI vor avea cel puțin același impact.

Rapiditatea cu care se desfăşoară cercetările în domeniul AI vor afecta securitatea națională, determinând schimbarea în trei domenii: superioritate militară, superioritate informațională și superioritate economică, iar pană la implementarea lor în aceste domenii mai este doar un pas. Pentru superioritatea informaţiei, elemet cheie pentru orice agenţie sau
serviciu de intelligence, AI va spori dramatic capabilitățile pentru colectarea și analiza datelor, dar și crearea de date.

 

Inteligența artificială (AI) este un domeniu aflat în continuă dezvoltare care prezintă un potențial semnificativ pentru securitatea națională

Ca atare, Departamentul Apărării din S.U.A, (DOD) dezvoltă aplicații AI pentru o serie de funcții militare. Cercetarea AI este în curs de desfășurare a domeniile de colectare, analiză a informațiilor, logistică, operațiuni cibernetice, comandă și control și o varietate de vehicule militare autonome.

Este de aşteptat ca AI să fie deosebit de utilă pentru serviciile de intelligence din cauza seturilor mari de date disponibile pentru a fi supuse analizei. Ca atare, prima fază a proiectului Maven implica automatizarea procesării informațiilor în sprijinul campaniei contra-ISIS. În aceast proiect, rolul AI este de a automatiza activitatea analiștilor de informații care petreceau multe ore de cercetare a imaginilor video pentru furnizarea de informații utile în acțiuni militare, și le poate furniza în timp util pentru a face mult mai eficiente deciziile.

Pentru comunitatea de securitate națională a Statelor Unite, succesul incredibil de sincer al proiectului Maven, prefigurează oportunități enorme pe viitor, dar şi multe provocări care ţin de management organizațional, etică și strategicie. Agenția Centrală de Informații (CIA) are 137 de proiecte în dezvoltare care leagă AI de capacitatea de a îndeplini sarcini, cum ar fi recunoașterea imaginiilor (similară proiectului Project Maven; algoritmi și funcții de analiză a datelor) astfel încât analiștii de informaţii să poată anticipa evenimente viitoare, precum atacurile teroriste sau tulburările civile, pe baza unei analize ample a informațiilor din sursă deschisă.

 

România, primi paşi către o strategie în domeniul inteligenţei artificiale

Nu întâmplător am ales să abordez aceast subiect, decizia fiind motivă de ultimele dezbateri apărute în mass-media şi în spaţiul public din România, cu privire la achiziţia de către Poliţia Romană a unui soft de recunoaştere facială, care îi va ajuta pe anchetatori să-i depisteze rapid pe suspecţi, dar şi despre intenţia Ministerului Apărării Naţionale de a achiziţiona un sistem informatic, bazat pe inteligenţa artificială (AI), care să-i permită o monitorizare mai uşoară a conţinutului media care prezintă informaţii false despre Armata României.

Dar înainte de a discuta despre interesul a două dintre cele mai importante instituţii, care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru achiziţia unor sisteme informatice bazate pe inteligenta artificială, trebuie să vorbim mai întâi de toate despre cum stă România la capitolul dezvoltării de sisteme cu AI.

La începutul anului trecut, peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali, împreună cu companii de top care dezvoltă sisteme şi softwareuri bazate pe inteligență artificială au căzut de comun acord că trebuie să contribuie la realizarea unei strategii care să facă din România unul din liderii în domeniul AI. De ce? Pentru că AI are un potenţial extraordinar şi poate aduce beneficii însemnate la îmbunătățirea calității vieții românilor, la ridicarea nivelului de sănătate, la dezvoltarea orașelor inteligente, a agriculturii, transporturilor, a producției și serviciilor, şi nu în ultimul rând la ridicarea nivelului de securitate națională și individuală. Pornind de la identificarea nevoilor, aceste soluţii uşurează procese de muncă şi aduc avantaje importante în diferite domenii.

Cu alte cuvinte, România reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea tehnologică, iar companiile încep să dezvolte treptat tot mai multe soluţii bazate pe inteligenţa artificială. Acest lucru se poate observa într-un top realizat anul trecut de ziarul Adevărul care face trimite la 5 dintre cele mai importante companii care dezvoltă inteligenţa artificială în România: UiPath, NTT DATA, Shared Service şi Research & Development, Happy Recruiter şi pAIdAnalytix.

Dar să nu ne pierdem în detalii şi să revenim la ideea de bază a articolului, aceia dacă softwareuri bazate pe inteligenţă artificială merită implementate şi adoptate de institutii naţionale care se ocupă cu culegerea şi analiza informaţiilor din surse deschise.

La începutul aceste luni, doi tineri experţi români, unul în securitate informatică şi celălalt în analiză de intelligence, au prezentat într-o scurtă analiza pentru GeoDef.net, detaliile sistemului portabil de recunoaștere facială SCAR – realizat de aceştia.

Potrivit celor doi experţi, Sistemul de Control și Acțiune Rapidă – SCAR - este capabil să detecteze și să recunoască caracteristicile feței mai multor oameni într-un spațiu aglomerat și să ofere un feedback utilizatorului despre gradul de risc al persoanelor detectate.

Aceştia susţin că ideea de a crea un astfel de sistem le-a venit după ce tot mai multe state europene au manifestat interes pentru implementarea unor metode inedite de monitorizare și prevenţie prin intermediul unor concepte precum detecția și recunoașterea facială, care să le permită mai uşor identificarea persoanelor – urmărite la nivel internaţional şi aflate deja în bazele de date ale serviciilor de securitate – care doresc să comită atentate teroriste în Europa.

Ei susţin că sistemul lor a fost proiectat pentru a fi montat pe o pereche de ochelari, fiind format dintr-o cameră şi un display la nivelul uneia dintre lentile pe care se va primi mesajul răspuns al sistemului. Un astfel de sistem este dedicat pentru a putea fi folosit de către agenţii de securitate de la fiecare punct de control al frontierei care vor monitoriza în timp real fluxul de persoane, aplicând algoritmi de recunoaștere facială tuturor persoanelor care intră în raza de acţiune a dispozitivului.

 

Ce sistem IT de recunoaștere facială cumpără Poliţia Română ?

Poliţia Română va cumpără un sistem de recunoaştere facială în cadrul unui contract în valoare de 4.779.000 de lei, care cuprinde soft pentru identificare facială, servere, licenţe şi soluţii de stocare, dar şi training pentru peste 200 de persoane, precizează Profit.ro.

,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.

Cms. şef Epure Valentin, directorul Institutului naţional de criminalistică, a declarat într-un interviu pentru Pro TV ca: ,,Să ne imaginăm un scenariu în care o persoană comite o infracţiune şi fapta e surprinsă de o cameră de supraveghere. Înregistrarea e mijloc de probă acum şi va fi şi în viitor. Organele judiciare vor prelua imaginile, criminaliştii vor extrage una, dou imagini statice şi vor folosi programul să facă nişte căutări în bazele de date. Când programul returnează o listă de candidaţi care prezintă asemănări cu suspectul nostru, criminalistul le analizează în parte şi ia el, personal o decizie."

,,Proiectul va duce la îmbunătăţirea colectării datelor în cadrul "activităţilor informativ-operative şi de cercetare penală şi la extinderea cooperării şi a acţiunilor de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă şi terorism", se mai arată în caietul de sarcini.

Bazele de date ale Poliţiei numără milioane de persoane, iar în lipsa unui soft automat, căutarea manuală unui suspect dura extrem de mult. Odată ce sistemul va fi conectat, cel puţin 2 milioane de profile vor putea fi comparate în câteva secunde.

 

MApN achiziționează un sistem cu inteligență artificială pentru combaterea fake news

Ministerul Apărării Nationle şi-a propus să devină una dintre structurile cheie ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională care cobate fenomenul fake news, utilizând un server cu inteligență artificială (AI). Astfel, MApN vrea să investească 1,1 milioane de lei pentru achiziționarea unor sisteme şi echipamente informatice pe care ar urma să le utilizeze în procesul de detectare a ştirilor false care au ca ţinta Armată României.

Pe platforma de licitaţii publice SEAP, UM 02415 aparținând Ministerului Apărării Naționale, a fost publicat, în cursul acestei saptamani, un anunț prin care se face referire la atribuirea unui contract în valoare de 1.119.882,35 RON. Cu această sumă, MApN vrea să achiziţioneze un sistem informatic pentru monitorizarea și procesarea conţinutului mass-media.

,,Se va încheia contract pentru furnizare echipamente IT pentru realizare sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media pentru a reacționa la știrile false referitoare la MApN: sistemul este compus din: – lot 1: format dintr-un Servere AI și un server tip 1 estimat la 866.436,97 lei fără TVA; -lot 2: un Echipament de monitorizare TV a 24 posturi estimat la 242.521,01 lei fără TVA -lot 3: un Laptop tip 5 estimat la 10.924,37 lei fără TVA", se arată în descrierea licitației.

Ţinând cont de faptul că se precizează clar că este vorba despre echipamente IT - folosite la realizarea unui sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media - este lesne de înţeles că va fi un sistem informatic bazat pe inteligenta artificială (IA), deoarece cantitatea de informaţii din surse deschise care vor trebui să fie procesate este foarte mare, iar analiştii de informaţii din MApN au nevoie de un astfel de sistem pentru a le uşura procesul de diseminare.

 

 

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.24
YesMy