România și navele de luptă produse în țară. Cum ar putea fi dotate OPV-urile fabricate aici cu TACTICOS - „creierul” navei de ultimă generație

Vizita din Olanda a cuprins și o sesiune de simulare a unor situații de luptă în care este utilizat TACTICOS, un sistem care reprezintă, practic, "creierul" unei nave de luptă - dar și prezentarea sistemelor radar produse în facilitatea de la Hengelo, un oraș de 80 de mii de locuitori aflat aproape de frontiera cu Germania.

Înainte de toate, trebuie spus că lista celor 21 de programe SAFE, publicată de Guvernul României și analizată de publicația noastră, include explicit achiziția a două nave de patrulare (OPV-uri), un program care ar urma să coste 700 milioane euro. În acești bani, Forțele Navale Române ar trebui să primească două nave complet echipate de luptă.

Care poate fi soluția pentru acest program.

Punctul unu: navele. Chiar dacă, pe hârtie, România poate produce navele de patrulare în trei șantiere navale (Galați, Brăila și Mangalia), facilitatea de la Galați e cam singura care are deja motoarele turate pentru producția unor astfel de nave (acolo fiind deja construite nave militare pentru Forțele Navale ale altor state).

Punctul doi: sistemele de luptă integrate pe nave. 

Cu ce ar putea fi echipate OPV-urile

Ca armament, știm că cele două nave de patrulare vor avea și sisteme navale antiaeriene cu rază foarte scurtă tip Millennium, în SAFE fiind alocate fonduri de 36 milioane euro pentru două astfel de sisteme. 

În ceea ce privește senzorii, una dintre soluțiile pe care România le are la dispoziție pentru integrarea cu cele două OPV-uri vine de la Thales. 

Miza nu este doar dotarea a două nave de patrulare maritimă (OPV) moderne, ci producția aproape “cap-coadă”, în țară, a unei capabilități – începând cu corpul navei și terminând cu „creierul” digital.

Ce propune Thales?

În primul rând este vorba de o “triadă” de senzori:

Foto: Sistem Mirador

• NS50 - un un radar de supraveghere 4D
• STIR, un radar naval de control al focului, care asigură “iluminarea” țintelor și conduce focul către dronele/rachetele inamice,
• MIRADOR - adică senzori laser, infraroșu și electro-optici pentru controlul focului.

În al doilea rând, este vorba despre sistemul de management al luptei.

În acest ecosistem, TACTICOS joacă rolul esențial. Sistemul de management al luptei dezvoltat de Thales este practic „creierul” navei: integrează radare, senzori electro-optici, sisteme de război electronic, armament naval și rachete într-o imagine operațională unică. 

Care ar putea fi avantajele pentru România

În primul rând, integrarea aproape cap-coadă în țară a elementelor care compun OPV-urile, de la structură la CMS, ceea ce ar poziționa România printre puținele state capabile să construiască și să integreze integral o navă militară modernă pe propriul teritoriu. Nu vorbim aici doar despre asamblare, ci despre transfer de expertiză, integrare software și testare operațională.

Spre exemplu, aproape 50% din dezvoltarea TACTICOS este realizată în România, unde peste 150 de ingineri navali lucrează la personalizare și integrare. Asta înseamnă transfer real de competență critică.

Un alt avantaj major este suportul în timp real pentru forțele navale române, un factor decisiv în războiul modern.

Practic, Thales estimează că numărul angajaților români va depăși 1.800 de specialiști până în 2030.

Prin dezvoltarea TACTICOS în România și printr-un viitor centru de training și suport local, Forțele Navale ar beneficia de modernizări și suport rapide, adaptate specificului Mării Negre.

Thales precizează că suportul pentru sistemele integrate va fi asigurat de o echipă mixtă, formată din reprezentanți ai forțelor navale și ingineri români. Această colaborare va acoperi atât TACTICOS, cât și sistemele destinate războiului contra minelor, protecției infrastructurii critice și supravegherii navale.

„Amenințările se schimbă permanent și primim feed-back constant de la clienții noștri din cele 25 de Forțe Navale care folosesc soluții Thales pentru a le menține relevante în actualul context”, ne-a precizat CEO-ul Thales Olanda, Gerben Edelijn.

Chiar dacă domeniul naval "clasic" nu este atât de volatil ca cel al dronelor, într-un scenariu operațional de tipul celui din Ucraina, diferența o face accesul direct la ingineri și informație și capacitatea de a modifica rapid aplicațiile și de a integra noi senzori sau contramăsuri; practic, rapiditate și adaptabilitate la cerințele războiului.

Amintim că amiralul Philippe Vandier, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO, sublinia recent că tehnologiile militare „devin perimate aproape imediat”, oficialul NATO oferind ca exemplu durata de viață a software-ului pentru drone care „se măsoară în săptămâni”. 

SAFE, bani europeni, nu “moca”, dar în condiții excelente. Rămâne doar ca România să valorifice oportunitățile

SAFE oferă cadrul financiar pentru acest salt. Mecanismul presupune credite cu rating AAA, mult peste ratingul României, cu o perioadă de rambursare de aproximativ 40 de ani, 10 ani perioadă de grație și o dobândă estimată în jur de 3%. Condițiile sunt extrem de avantajoase, însă există o provocare majoră: toate programele trebuie finalizate până la sfârșitul lui 2030, iar minimum 65% din valoare trebuie realizată în Europa, cu deținerea componentelor critice de către statul cumpărător.

În acest context, o soluție precum TACTICOS - cu aproape 50% dezvoltare locală și integrare în țară - răspunde nevoilor României de a se integra în lanțurile de producție ale industriei europene de apărare.

Pentru România, programul este un pas vital către asigurarea unei protecții adecvate pentru facilitățile sale critice din Marea Neagră, așa cum este și viitoarea exploatare a gazelor din perimetrul Neptune Deep.